Tradiţii şi superstiţii de Dragobete

Cei care nu se dau în vânt după obiceiuri străine şi declaraţii de dragoste în engleză, Cupidon românesc le propune să îşi declare iubirea pe româneşte.
Echivalentul românesc al Sfântului Valentin care, ce este drept, a resuscitat Dragobetele nostru, deşi a preluat practica jucăriilor de pluş, a păstrat în schimb obiceiurile autohtone interesante şi mai ales pe cele superstiţioase.

Numai că, spre dezamăgirea celor care încearcă să se sustragă mimetismului caracteristic în privinţa sărbătorilor de import, nici tradiţia Dragobetelui nu am inventat-o noi.

În cultura populară, Dragobetele este cunoscut şi ca „Logodnicul Păsărilor”, pentru că acum păsările se împerechează şi îşi fac cuib. Obiceiul a fost aşadar preluat de la păsări, superstiţia zilei fiind aceea că păsările care nu reuşesc să îşi facă în această zi cuib, rămân fără pui tot anul.

Sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie, în spiritualitatea românească, Dragobetele este patron al dragostei şi al bunei dispoziţii, chiar dacă este fiul crispatei Babei Dochia.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Se spune că el este însoţit de zânele sale „Dragostele”, despre care legenda vorbeşte că şopteau tinerilor îndrăgostiţi cuvinte de dragoste pentru a atrage iubirea de partea lor.

Iată ce obiceiuri şi superstiţii se parctică chiar şi astăzi de Dragobete.

În ajunul sărbătorii, fetele strângeau de cu seara zapada, apa topită fiind folosită pentru ritualuri de înfrumuseţare şi pentru descântece de dragoste.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

L sate, tinerii se întâlneau în faţa bisericii şi mergeau apoi să caute flori de primăvară, pe care le puneau la icoane, pe care le păstrau până de Sânziene.

În noaptea de Dragobete, în unele zone, tinerii aprind focuri pe dealuri. Fetele şi băieţii se strângeau la glume şi dsicuţii, ca în jurul unui foc de tabără.

În satele din Mehedinţi, fetele ţineau obiceiul „zburătoritului”, un fel de „leapşa” a dragostei, în care băieţii trebuia să prindă fetele şi să le sărute. De multe ori, sărutul anunţa o viitoare logodnă.

Se spune că cine nu sărbătoreşte de Dragobete, nu se va îndrăgosti în anul respectiv. Totodată, cine participă la această săbăoare este ferit de boli tot anul, mai ales de febră.

Oamenii din popor consideră de bun augur dacă în ziua de Dragobete întâlneşti o cunoştinţă de sex opus.

Cine aude pupăza cântând în ziua de Dragobete va fi harnic tot anul.

Nu în ultimul rând, dacă vrei să păstrezi dragostea de partea ta tot anul, trebuie neapărat să te întâlneşti de Dragobete cu persona iubită.

Foto: Agerpres

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro