Tradiții și superstiții. Ce să faci în Săptămâna Luminată ca să-ți meargă bine tot anul

Săptămâna Luminată este prima săptămână după duminica de Paște și este o perioadă în care se consideră că Cerurile sunt deschise, rugăciunile sunt auzite mai ușor, iar cei care mor acum ajung direct în Rai și nu mai trec prin Judecata de Apoi.

Săptămâna Luminată, de asemenea, este o perioadă încărcată de tradiții și superstiții, astfel încât, dacă vrei să-și meargă bine tot anul, trebuie să le urmezi. În primul rând, în această perioadă nu se fac nunți, iar fiecare zi a săptămânii poartă un nume personalizat. De asemenea, se așteaptă preotul pentru sfințirea casei, tradiție care trebuie împlinită până vineri, atunci când se sărbătorește Izvorul Tămăduirii.

Astfel, în Lunea Albă se umblă cu pască și vin la rude și se anunță Învierea Domnului, iar în Marțea Albă nu se muncește pe câmp, nu se spală, nu se calcă și nu se face curat, iar femeile pomenesc morții, dar și vii. În ziua de miercuri, numită Sfânta Mercurie, bărbații merg la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, ci merg în pădure să culeagă flori și să adune crengi de alun, numite buciumei.

Ziua de joi din Săptămâna Luminată este numită Joia Verde, iar toate zilele de joi de acum și pănă la Duminica Mare a Rusaliilor se numesc Joi Domnești. În această zi se cinstesc holdele, grânele, grădinile și livezile. Nu se muncește, în caz contrar dăunătorii și seceta vor distruge recoltele. De asemenea, se dă de pomană pește, iar buciuneii adunați cu o zi înainte se ard pentru a încălzi sufletul morților. În anumite zone ale țării se cară 44 de găleți de apă pentru a potoli setea morților, iar la final, în funcție de obicei, într-o troacă (jumătate de dovleac scobit) se pun flori, lumânări și tămâie, uneori și crenguțe de alun rupte în trei bucăți, și se dau drumul pe o apă curgătoare. Unde nu este o apă curgătoare, se lipesc două lumânări în formă de cruce, se aprind la cele patru capete, și se aruncă într-o fântână, pentru sfințirea apei morților.

În ziua de Vineri, zisă Fântâniţa sau Vinerea Scumpă, se sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, iar creștinii merg la biserică pentru a lua apă sfințită, denumită „agheasmă mică”. Aceasta se bea în fiecare dimineață, pe stomacul gol, timp în care se poate rosti o rugăciune pentru sănătate. În anumite zone, se stropește casa și curtea cu agheasmă și se picură la rădăcina pomilor și plantelor, dar și în vasele din care se adapă animalele. Se spune în popor că după Vinerea Scumpă se dă dezlegare la ploi, cu alte cuvinte, încep ploile. Prima Duminică după Paşti se numește Duminica Tomei sau Paştile Mici sau Druştele și este o zi dedicată pomenirii morţilor, în special a celor ce au murit înecați pentru care se dă și de pomană.