Tradiţii: Dansul Căluşarilor, ritual de vindecare

.

Totul se petrecea în 1935, la Festivalul Internaţional de Folclor din Londra. Organizatorii festivalului au cutreierat toată capitala londoneză după usturoi, să le facă românilor pe plac. Căluşarii argeşeni erau încredinţaţi că usturoiul le conferă puteri supranaturale şi că nu vor putea juca fără el.

► Tămăduirea celor bolnavi şi slabi

Dimitrie Cantemir scria cu mare admiraţie despre căluşari că au peste 100 de jocuri, ade-
vărate acrobaţii cu sărituri spectaculoase şi bătăi iuţi, însoţite de strigăte şi zicători. Dar jocul căluşarilor nu a fost niciodată privit ca un simplu spectacol în lumea satului. Oamenii îi aşteptau cu nerăbdare în ograda lor să alunge necazurile. Bolnavii sau copiii bolnăvicioşi se întindeau pe pământ într-un cerc sacru, desenat cu steagul în ţărână, iar căluşarii săreau de trei ori peste ei să îi tămăduiască. În timp ce jucau, rosteau descântece şi blesteme să alunge boala. În casele fără copii, mutul căluşarilor, un personaj grotesc, mascat şi îmbrăcat în haine peticite, atingea nevestele fără de noroc. Se spune că nu era femeie tânără să nu aibă copii, după ce îi jucau căluşarii lângă casă.

CAPODOPERĂ A UMANITĂŢII

În pofida campaniei comuniste împotriva credinţelor şi ritualurilor mistice, căluşul a supravieţuit la sat, chiar dacă într-o formă alterată. În unele regiuni din Câmpia Dunării, în judeţele Dolj, Olt sau Teleorman, căluşarii respectă încă ritualul străbun. În anul 2005, a fost proclamat de către UNESCO „Capodoperă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii”.

Citeşte continuarea pe pagina următoare: 1 2

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton