Se spune că este nevoie de un sat pentru a ajuta o mamă să nască și crească un copil. Care este de fapt rolul unei moașe în acel sat?
Pentru a afla exact care este rolul unei moașe în procesul nașterii, am vorbit cu Dana Zamfir, moașă la Clinica Nativia, care are o experiență de 25 de ani în conducerea travaliului și asistență la naștere. Competențele sale se extind și în zona de urmărire a sarcinii, a procesului de alaptare și de recuperare post-partum.
Dana Zamfir este absolventă a Facultății de Medicină „Carol Davila“ din București, secția Moașe, și a unui masterat în formare profesională în domeniul „Gestionării marilor urgențe în sala de nașteri“, contribuind, de-a lungul carierei, la formarea moașelor pentru marile urgențe de natură obstetrică, pe partea teoretică și practică. De asemenea, este formator și în cadrul proiectului european „Gest urgent“ cu aceeași direcție de lucru.
Dana, cum arată o zi din viața unei moașe?
Moașa este o persoană foarte disciplinată. În primul rând, face cunoștință cu toate gravidele din sala de nașteri și face o scurtă anamneză. Adică pune întrebări și încearcă să le cunoască foarte bine istoricul medical, dar și temerile și emoțiile din ziua respectivă. Imediat își dă seama daca există gravide cu risc, dacă se poate transforma totul într-o urgență. Într-o gardă de 12 ore, de obicei ajutăm aproximativ 10-15 graviduțe să aducă pe lume un copil sănătos. La plecarea din tură, deși suntem epuizate, avem satisfacția că am putut să le ajutăm pe gravide în procesul nașterii, că le-am oferit întreaga susținere de care aveau nevoie.
Pentru persoanele care nu cunosc foarte bine acest concept, care sunt atribuțiile cele mai importante pe care le are o moașă?
Cele mai importante atribuții pe care le are o moașă sunt acelea de a ajuta gravida pe tot parcursul sarcinii, travaliului, a expulziei fătului și nu în ultimul rând, de a-i da sfaturi în legătură cu alăptarea și creșterea bebelușului. Moașa este alături de viitoarea mamă de la începutul sarcinii până după naștere.
Prin ce se remarcă o naștere alături de moașă, spre deosebire de una fără?
O naștere alături de o moașă, cred eu, este o naștere în care nu este implicată numai gravida, ci și moașa care o ajută. Empatia de care dă dovadă o moașă, care a trecut și ea prin această experință, și comunicarea cu pacienta pe tot parcursul travaliului, mai ales în timpul expulziei, îi oferă acesteia o încredere și o siguranță, încât nașterea pare „o poezie”. Prezența unei moașe la naștere ajută viitoarea mama să simtă cât mai natural întreg procesul. Din păcate, România este pe locul doi în Europa la numărul de nașteri prin cezariană. Relația gravidei cu o moașă are un impact pozitiv pentru că rolul moașei este să explice beneficiile nașterii naturale.
Care sunt temerile cele mai mari cu care se confruntă mamele cu care lucrezi?
De-a lungul carierei mele, am observat că temerile cele mai mari cu care se confruntă gravidele sunt în legătură cu momentul expulziei fătului și în legătură cu alăptarea și creșterea bebelușului. Dar o bună informare și un mindset potrivit pot ajuta femeile să țină sub control aceste temeri și să se bucure de o experiență așa cum și-o doresc.
Ce realitate mai puțin discutată despre sarcină, respectiv despre naștere, poți împărtăși cu noi?
Un subiect mai puțin discutat legat de naștere ar fi o complicație care se poate întâmpla, și anume atonia uterină, care uneori poate duce la histerectomie.
Care a fost pentru tine cea mai emoționantă experiență, din perspectiva de moașă?
Pentru mine, toate nașterile sunt emoționante. Toate mă impresionează pentru că sunt diferite, dar au același punct comun: bucuria de a aduce pe lume un suflet nou. Una dintre nașterile care m-au impresionat a fost atunci când o gravidă a adus pe lume tripleți.
Există acea vorbă care spune că în creșterea unui copil este nevoie de un întreg sat. Cum te raportezi la ea?
Deși toată lume vrea să ajute atunci când se naște un copil, în primele luni de viață, mama și tatăl sunt cei mai importanți pentru copilul lor. Mama are cel mai important rol în creșterea copilului, dar și ea, la rândul ei, are nevoie de suținerea deplină din partea tatălui.