Românii devin foarte patrioţi când vine vorba de mâncarea noastră tradiţională. Chiar dacă influenţele balcanice şi turceşti stau la baza minunăţiilor de reţete tradiţionale româneşti, noi suntem mândri de ele. Iată câteva reţete tradiţionale româneşti cu care nu ne mândrim chiar atât de tare.
Rețetă tradițională veche: „Puțe cu mac”
(numită și „Cici”, „Nudli”, „Cnegne”, „Țîpari”, „Vuțane”, „Sulance”, „Puțurgăi”, „Puțișoare” sau „Puțărlăi” – în funcție de fiecare zonă geografică)
Rețeta este răspândită în mai mult de jumătate din regiunile României și poartă diferite denumiri, în funcție de fiecare zonă geografică: în regiunea Crișana se numește „Cici” sau „Puțurgăi” – în Bihor și „Nudli” – în Arad; În Banat se numește „Sulance”, „Țîpari”, „Puce” sau „Puțe”; în Ardeal, rețetei i se spune „Puțărlăi” – în zona Cluj-Napoca și „Vuțane” sau „Vuțăle” – în zona Sibiu; în Bucovina rețeta se numește „Cnegne” iar în Moldova și Muntenia – „Puțișoare”;
Ingrediente
•750 grame de cartofi fierți în coajă, cântăriți după fierbere și decojire
•75 grame de gris
•1 ou
•1 praf de sare
•200-250 de grame de faina albă (în funcție de calitatea făinii pe care o folosiți, s-ar putea să intre mai multă sau mai puțină)
•80 de grame de unt (sau ulei)
•6 linguri de mac măcinat prin mașină
•6 linguri de zahar pudră amestecat cu un plic de zahar vanilat
În plus:
•făină pentru presărat planul de lucru
Mod de preparare:
Cartofii se fierb în coajă (preferabil sa fie albi, mai sfărâmicioși) apoi se curăță, se cântăresc 750 de grame și se zdrobesc bine intr-un castron. Se adaugă sarea, grisul și făina, pentru început doar 200 de grame de făină.
Se framântă un aluat molcuț, încă lipicios, dacă e nevoie se mai adaugă câte o lingură de făină, dar în niciun caz nu trebuie să fie un aluat tare. Se pune o oală de 4 litri cu apă sărată la fiert (sare cât pentru fierberea pastelor, aproximativ 2 lingurițe).
Se presară cu făină planul de lucru și se răstoarnă aluatul, împărțindu-l în bucățele egale. Se modelează pe planul de lucru puțișoarele nu mai lungi de 9-10 cm. Până se termină toate de modelat, va clocoti și apa în care se plonjează toate deodată.
Separat, se topește untul într-o cratiță apoi se stinge focul. Cand „puțele” se ridică la suprafață se mai lasă să fiarbă în clocote mici 1-2 minute apoi se scot cu spumiera, scurgându-le de apă și plonjându-le direct în untul topit.
Se amestecă cu grijă, de preferat cu o spatula flexibilă, ca să nu se rupă „puțele” și să se îmbrace toate cu untul topit. Se adaugă imediat macul măcinat amestecat cu zahărul pudră.
Cu aceeași spatulă flexibilă, se amestecă bine până când macul este omogen distribuit (după gust, se poate pune mai mult sau mai puțin zahăr).
Se servesc imediat, calde, dar sunt la fel de bune și după ce s-au răcit puțintel.
Secretele Bucatarului
Daca doriti, puteti să faceți aluatul de post, renunțând la ou și la untul topit (eventual, inlocuiți-l cu 1-2 linguri de ulei).
În Bihor, macul este înlocuit cu nucă măcinată. În funcție de gust, macul poate fi înlocuit și cu gris sau cu pesmet.
Rețetă tradițională din Crișana: Boi pe moare
(Rețetă de post)
Ingrediente:
•Făină de mălai
•Zeamă de varză (Moare)
•Ulei
Mod de preparare
Se fierbe zeama de varză (moare).
Din mălai se face o mamaligă tare care să poată fi tăiată cu ața și se formează din ea niste galuste (bulgărași), care se fierb in zeama de varză timp de 1-2 minute.
Apoi se scot, se scurg si se ung cu ulei, după care se pun în farfurie și se toarnă zeama de varză peste ei spre a fi mâncați.
Este o rețetă tradițională folosită, în special, în perioadele de post.
Citeşte mai departe şi vezi şi alte reţete tradiţionale româneşti care te fac să roşeşti atunci când le prezinţi străinilor, pe pagina următoare!
Page: 1 2