Cu siguranţă ştii de in, cânepă şi bumbac. Dar despre fibre din bazalt ce zici? Iar ţesăturile cu cafea îţi spun ceva? Caroline David, curatorul expoziţiei crede că viitorul textilelor se constituie din fibre organice artificiale ce au la bază reuserse naturale, precum amidonul de porumb sau algele, dar şi din fibre uşoare, precum fibra optică.
„Ştiai că”
- Inul se transformă în compost în 2 săptămâni? Un cotor de măr este procesat de microorganisme în 1-2 luni, bumbacul în 5 luni, cânepa în 6 luni, bambusul într-un an, lâna în 1-5 ani, nylonul în 30-40 de ani, o sticlă de plastic în 100 de ani, polyesterul în 20-200 ani şi un dop de sticlă de plastic în 400 de ani? Astfel de informaţii şi faptul că tendinţele în modă sunt sezoniere i-au determinat pe designeri să-şi dorească o modă mai puţin egoistă. A contat şi faptul că din ce în ce mai mulţi cumpărători se întreabă nu doar cum sunt făcute hainle ci şi din ce sunt făcute.
- În West Hollywood este interzis să comercializezi blană naturală?
- Mătasea naturală nu este neapărat un produs eco-friendly? Există chiar o mare controversă în lume modei legată de aspectul etic al crescătorilor de viermi de mătase, întrucât în cele mai multe larvele sunt opărite ca să nu iasă din cocon, pentru a produce cât mai multă mătase. Există şi crescătorii ce colectează mătasea în mod natural, fără a răni larvele, dar procesul e mai îndelungat.
- Nici brandurile eco nu sunt ferite de probleme şi aspecte mai puţin morale? Patagonia de exemplu, brand cunsocut pentru implicarea în „salvarea Pământului prin haine” a trecut prin două astfel e crize etice: Vier Pfoten i-a criticat că folosesc pene de la gâştele crescute pentru foie gras. De asemenea folosesc lâna animalelor ce sunt trimise către abatoare.
- Poţi recicla sau dona haine online? Schimbul de haine, ori swapping, ajută la reciclare. Swapstyle, Rehash, Closet Infinite sunt câteva dintre comunităţile unde poţi face asta.
- Există o artă a reciclării? Trashion – căci aşa se numeşte – transformă resturile în obiecte de artă. Pe ideea „One persons trash is anothers treasure” acest curent s-a născut în Noua Zeelandă în 2004, ajutând la păstrarea mediului curat.
- Pânza de păianjen e de 5 ori mai rezistentă ca oţelul (45 tone/cm2), de 2 ori mai elastică decât nylonul, extrem de uşoară şi foarte stabilă, având memoria formei. Am aflat asta de la Caroline David, curatoarea Futurotextiles. Tot ea mi-a spus că din păcate nu s-a „reprodus” sub forma niciunui polymer.
- ÎţI poţi creşte singură hainele? Suzanne Lee, fost deisgner, actual designer biologist, experiemntează cu bacterii de celuloză din kombucha – frunze de ceai verde, zahăr, câteva bacterii, drojdie de bere, acid acetic şi puţin timp. Amestecul fermentează şi creează fâşii. Apoi reţeta de haine e gata! Tot ce-ţi trebuie e o „ceaşcă” maaare de ceai, zahăr şi câteva „prafuri” de microorganisme, iar „ţesătura” se „ţese” singură. După ce „metrajele” sunt gata, le poţi coase sub forma hainelor când sunt uscate, ori le poţI lipi cât sunt umede. Şi dacă „ceaiul” purtabil” nu te-a convins, află studenţii de la Sheffield Hallam din Anglia au creat rochia de mireasă din polyvinil din alcool, o rochie ce se dizolvă când ajunge în apă. Cum s-ar zice, după nuntă, şpriţul! Doar să nu-ţi laşi viitorul soţ să intre-n camera în care-ţi creşti rochia de mireasă. Am auzit ca poartă ghinion!
- Bacteria este un nou trend în noile fibre. Donna Franklin şi Garry Cass au realizat o rochie din vin roşu, tot cu ajutorul microorganismelor ce fermentează. Aştept cu emoţie ziua când Lady Gaga se va hotărî să asorteze o astfel de rochie cu aceea din fleici de carne, purtată acum ceva timp. Adevărul e că vinul roşu merge de minune cu o friptură buna!
- Există deja o rochie care cântă. Ea a fost concepută de Alyce Santoro din benzi înregsitrate de casetă audio. Ea produce sunete când este atinsă de un magnetofon.
- Jum Nakao a creat o rochie din polyester şi inox. Sincer, nu ştiu cu certitudine dacă ar trebui s-o porţi la aeroport.
- Există o instalaţie făcută pentru zona înaltă a Etiopiei: WarKaWater – pe o structură de 9 metri, pe un cadru de bambus întins pe un material special ce permite colectarea apei din condensare.
- Inul este folosit inclusiv în muzică? Există o vioară din compozit de in, concepută de cercetătorii Politehnicii din Paris.
- Pe maul lacului Inre, din Birmania, există tradiţia extragerii fibrelor din lotus de 1000 de ani. Este o ţsătură uşoară, nu se şifonează şi e mai scump ca mătasea.
- La Universitatea din Bolton s-a realizat o rochie cu material hibrid ce produce energie prin mişcare? Poţi chiar să-ţi încarci telefonul de la rochie!
- Stiai că arborele de plută poate avea scoarţa recoltată doar de 16 ori în 200 de ani (viaţa unui astfel de copac) pentru a fi un material ecofriendly?
- Amprenta de carbon a industriei de modă este imensă – cel putin 25% din pesticidele din lume sunt folosite să se cultive bumbac şi peste 8000 de chimicale sunt folosite pentru a transforma materia prima în textile.
- Marielle Leenders a creat haine din textile ce se contractă la frig şi se dilată la cald?
- Atlantic Leather transformă piele de peşte din industria de carne în piele numai bună de purtat?
- La folosirea unei genţi bio, „intră” până la 21 de PET-uri?
- Există fibre sintetice biodegradabile: acetat, triacetat, PLA, fibre de soia şi fibre sintetice mai puţin prietenoase cu colul, făcute din petrol precum: acrilicele sau vâscoza. Acetatul şi triacetatul sunt cele mai vechi fibre artificiale – fiind folosite în Primul Război Mondial, la avioane, având la bază pulpa de lemn.
- Inul este analrgenic şi fibra naturală cea mai rezistentă şi cea mai ecologică?
- Fibrele celulozice (bumbac, iută, bambus, Abaca, soia, banană, ananas, fag, cânepă) sunt mai sustenabile în culturi decât cele proteice (lână, mătase, angora, Alpaca, Llama, caşmir, mohair, Vicuña)?
- În Thailanda s-a creat umbrela eco-friendly, din bambus, bumbac şi PVC, care te protejează de UVA/UVB/UVC şi produce prin degradare 90% din energia folosită la crearea ei.
- Soia şi bambusul sunt mai sustenabile decât bumbacul? Bambusul, de exemplu e folosit inclusiv în crearea bicicletelor. UR-02 şi UC-02 sunt două modele foarte hip de biciclete din bambus, deşi numele lor te poate duce cu gândul la Star Wars, Bamboocycles sunt eco şi… făcute de mână. Iar sub formă de cărbune, bambusul are extrem de multe calităţi: previne înmulţirea bacteriilor, nu se scămoşează,
- absoarbe radiaţii şi e un bun izolant.
- Multe texturi printre care denimul, chino, mătasea, nylonul, lâna, bumbacul) din industria vestimentară conţin o fibră celulozică făcută din pulpă de lemn numită Lyocell care îmbogăţeste calităţile fibrelor?
Descoperă multe alte texturi biodegradabile, împreună cu vedetele de la Hollywood ce se poartă eco, precum şi ce ne rezervă viitorul în materie de fibre tech, în numărul de ianuarie al revistei Unica.
Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro