În acest weekend are loc cea mai mare sărbătoare populară din România, „Târgul de Fete”, ce se desfășoară anual pe Muntele Găina. Acest festival este organizat încă din anul 1816, în cea mai aproapiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie.
Pe vremuri „Târgul de Fete” era un prilej pentru oamenii din zonă să se întâlnească venind din localităţile apropiate Muntelui Găina, să îşi revadă rudele sau prietenii, iar pentru tineri să se cunoască, să lege prietenii şi chiar să se căsătorească.
În prezent, acest festival este o încercare de susținere și promovare a meșteșugurilor naționale, a portului popular, precum și a obiceiurilor și tradițiilor.
VEZI Programul „Târgului de Fete”
„Târgul de Fete” va debuta sâmbătă, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, unde vor avea loc demonstraţii meşteşugăreşti, o expoziţie de fotografie etnografică, un spectacol folcloric, în care vor evolua ansambluri din Alba Iulia, Noşlac, Teiuş, Blaj, Sohodol, Sibiu şi Anenii Noi (Republica Moldova). Printre soliştii invitaţi se numără Veta Biriş, Oana Venţel, Alexandru Bărăştean, Bianca Şuşman. Seara, va avea loc un foc de artificii, după care se va urca pe Muntele Găina.
Începând cu orele 21:00, va avea loc un concert de muzică folk și country rock. Pe scenă vor urca Desperado, Cătălin Condurache şi Sandi Deac, Vali Şerban şi Florin Săsărman.
Citește și: Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie, aducătorul de ploi
Duminică, târgul va începe cu un moment tradițional al ceremonialului solemn de la Crucea Iancului, la 1.486 metri altitudine.
Manifestările vor continua cu Târgul Meşterilor Populari şi cu un spectacol extraordinar de folclor, în care vor evolua Mariana şi Adriana Anghel, Marius Ciprian Pop, Mirela Mănescu, Felicia Stoian, Alexandra Chira şi alţi solişti vocali, dar şi ansambluri folclorice din Arad, Cluj, Bihor, Alba şi Republica Moldova.
Atestat documentar în 1816, târgul are, cu certitudine, o vechime mult mai mare, fiind cea mai cunoscută manifestare populară a românilor transilvăneni. Târgul a apărut datorită necesităţii de comunicare între locuitorii de pe văile Arieşului şi Crişurilor, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Alături de relaţiile economice, târgul a antrenat, în timp, şi relaţii matrimoniale, mulţi dintre moţi cunoscându-şi aici perechea.
Târgul de Fete, în anii 1800
Pe vremuri, ritualul începea sâmbata seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau şi beau ţuică. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Dansul era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta. Se înfiripa şi negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smălţuite. Momentul cel mai important îl reprezenta „târguirea” fetelor. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau „negocierile”. Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.
Citește și: Electric Castle este locul unde TREBUIE să ajungi vara asta!
Legenda Muntelui Găina
Se spune că pe Muntele Găina trăia o zână nemaipomenit de frumoasă, care locuia într-un palat strălucitor. Zâna avea o găină cu pene de aur. Găina îi făcea zilnic câte trei ouă de aur, iar zâna dăruia aceste oua fetelor sărace din zonă care urmau să se mărite.
Trei feciori de-ai locurilor, auzind de bogăţia ei, s-au deghizat în haine femeieşti, au reuşit printr-un şiretlic să pătrundă în palat şi să fure găina. În fuga lor, au scăpat din coş ouăle de aur, care s-au spart în râul Arieş. De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare.
Sursă foto: Facebook
Ultima modificare iunie 23, 2021 3:15 pm