Românii sunt unul dintre popoarele care încă respectă tradițiile și obiceiurile de nuntă din străbuni. Chiar dacă în orașele mari multe dintre acestea s-au diminuat sau transformat pe alocuri, la țară, lumea încă respectă vechile datini.
Superstiții românești legate de nunți
Nu se fac nunți în luna mai
Această superstiție este veche de când lumea pe meleagurile noastre și deși există temerari care refuză să se ia după ”gura târgului”, aproape toți au auzit de ea.
Se pare că este ghinion să stabilești data nunții în luna mai, lună considerată cu ghinion pentru căsnicie și nuntă în sine.
Se spune că dacă mireasa poartă bijuterii cu perle în ziua cea mare, ea va fi ferită de lacrimi tot mariajul. De fapt, perlele simbolizează ultimele lacrimi pe care tânăra mireasă le vede, deoarece după căsătorie, viața ei va fi numai lapte și miere.
La intrarea în biserică, cei doi miri trebuie să pună piciorul drept pe pragul bisericii și, indiferent dacă intră împreună sau separat, ei trebuie să pună primul pas cu piciorul drept, ca să aibă noroc în viața de cuplu.
Ploaia înseamnă belșug și fertilitate
O altă superstiție îi îndeamnă pe mire și mireasă să nu se supere deloc dacă plouă în ziua nunții lor. Ploaia înseamnă în popor întotdeauna belșug și fertilitate, deoarece este asociată cu culturile agricole, care dau rod bogat dacă plouă. Cu alte cuvinte, cei care fac nunta într-o zi ploioasă ar trebui să aibă o viață de cuplu plină de belșug, cu mulți copii sănătoși și frumoși.
Zahăr pentru mireasă
O altă superstiție amintește miresei să nu uite să poarte un cubuleț de zahăr în sân sau în mănușă (dacă este cazul). Astfel, căsnicia va fi dulce și soțul nu o va certa niciodată.
Buchetul miresei să nu conțină cale
Multă lume vorbește despre anumite flori, considerate ”nepotrivite” sau ”cu ghinion” la nuntă. De fapt, este vorba de cale sau tufănele, care, în unele zone, sunt, în mod tradițional, flori de înmormântare.
În funcție de zona țării, există aceeași superstiție cu garoafele, trandafirii galbeni (care ar semnifica gelozia între soți) sau rochița rândunicii în buchete, care ar semnifica trădarea în căsnicie.
Tradiții de nuntă ciudate din România
Dansul găinii
Obicei vechi și destul de ciudat, dansul găinii este motiv de veselie la nuntă și toată lumea contribuie, de la nuntași, la cei care formează alaiul de costume și muzicanții care îi acompaniază. Se pare că la origini, găina reprezenta viitorul miresei ca nevastă și gospodină, sau faptul că este încă fecioară, nu găină bătrână.
Bradul
Un obicei de nuntă tare ciudat din Oltenia, Moldova și Transilvania spune că tinerii care fac parte din alaiul mirelui și mieresei împodobesc unul (trei sau câte doi, în funcție de zonă) brazi, în vârful cărora pun un premiu (o sticlă de băutură și/sau un cozonac). Pe drumul spre nuntă, tinerii dansează bradul și cei mai curajoși se urcă în vârf, primind astfel premiul de acolo.
Mireasa calcă mirele pe picior în biserică
O tradiție haioasă din România este ca mireasa să calce pe picior mirele la intrarea în biserică, pentru a avea un cuvânt de spus în căsnicie. În unele locuri, se spune că femeile mai bătrâne învață miresele să calce mirele, pentru ca acesta să nu le bată niciodată și pentru ca ele să fie ”șeful în casă”.
Jartiera
Obiceiul scoaterii jartierei de către mire vine din secolele trecute din Franța, unde se considera că o bucată din rochia miresei aduce noroc, respectiv că cine face rost de o bucată din rochia miresei, se va căsători în curând. Cum unele nunți ajungeau să fie o adevărată goană după rochie și miresele erau de-a dreptul bruscate pentru prețioasele suveniruri, obiceiul a evoluat în oferirea jartelei ca talisman norocos.
Multe tradiții românești de nuntă sunt superstiții și povești transformate în obicei, dar multă lume le practică fie din datorie față de strămoși, fie pentru distracția aferentă.