Tuturor ne-ar plăcea să putem opri timpul în loc pentru a ne bucura de viață și tinerețe cât mai mult timp. Unii reușesc să rămână tineri mereu în suflet. Poate ține și de mentalitate și stil de viață.
O femeie a povestit cum a ajuns la concluzia că ești la fel de tânăr la câtă încredere în tine ai, la fel de tânăr ca speranța ta și la fel de bătrân ca deznădejdea ta.
”Părinții meu au îmbătrânit împreună. Copiii noștri au plecat la facultate. Eu nu simt că am îmbătrânit. Îmi dau seama că am îmbătrânit din cauza lucrurilor pe care le-am pierdut. Mi-am pierdut numărul 38 de la haine și sandalele cu toc înalt. Mi-am pierdut entuziasmul de a înfrunta orice și pe oricine. Cumva, însă timpul n-a trecut deloc pentru mine. În ochii și sufletul soțului meu voi avea mereu 18 ani, voi fi mereu fata aceea capricioasă și lipsită de griji.
Soțul meu încă îmi spune că sunt ”drăguța lui”. Mă duce la film și stăm în același cinematograf plin cu adolescenți gălăgioși. Mă ține de mână și împărțim o pungă de popcorn, exact cu făceam pe vremuri.
Încă mă duce la cină și îmi ține scaunul.
Într-o zi eram în mall când mi-a arătat o puștoaică blondă la vreo 20 de ani îmbrăcată într-un tricou scurt cu o pereche de pantaloni scurți. Mi-a zis:
– Ți-ar sta bine așa. Ai arăta foarte bine.
Mi-a venit să râd, dar mi-am dat seama că el vorbea serios, așa că în luna iulie mi-am cumpărat o pereche de pantaloni scurți din denim și am mers la un bâlci de pe lângă casa părintească de la țară.
Mergeam mândră cu soțul de mână prin țărână, ne-am cumpărat porumb fiert și vată de zahăr și mi-a cumpărat suveniruri kitchoase. Soțul a încercat să câștige un animăluț de pluș pentru mine, exact ca pe vremuri.
Ne-am făcut curaj și ne-am dat în lanțuri, ne-am învârtit și ne-am simțit bine. Seara ne-a găsit în roata mare, ținându-ne în brațe.
Uneori mă întreb dacă soțul meu știe că am depășit 40 de ani sau că bebelușii pe care i-am purtat în pântece vor avea bebelușii lor în curând. Oare nu vede firele albe de păr? Liniile din jurul ochilor? Oare aude cum îmi troznesc genunchii când mă dau jos din pat? Mă uit la el cum se uită la mine cu ochii lui jucăuși și îmi dau seama că el nu vede și nu aude aceste lucruri.
Mă întreb, oare unde vom fi peste încă 40 de ani. Vom mai fi împreună? Unde? Într-un azil? Lângă copiii noștri? Închid ochii și ne văd. Bătrânelul și drăguța lui. Eu am păr alb, fața lui e ridată, nu stăm în fața unei case privindu-i pe ceilalți cum își trăiesc viețile, ci suntem într-o roată mare, am mâncat vată de zahăr sub lumina lunii în iulie. ”
Citește și Un recepționist a ajutat un cuplu de bătrâni, dar nu se aștepta la o asemenea răsplată
Citește și Poliţia italiană în misiune: a gătit paste pentru un cuplu de bătrâni
Sursa foto 123rf
Ultima modificare februarie 2, 2017 5:37 pm