Ar putea fi casa de vacanţă a unui magnat, dar viluţa cocoţată pe o ridicătură izolată deasupra Văii Jatto, din nordul insulei, a fost cândva a lui Bernardo Brusca, capul uneia dintre cele mai brutale grupări mafiote siciliene…
Uşa din faţă te introduce într-un dining remobilat, cu tavan înalt, podele acoperite cu teracotă şi mai multe arce din piatră, care te duc cu gândul la un amfiteatru roman. Pe perete sunt atârnate felinare vechi, ceramică şi tot felul de obiecte. Prin ferestre pătrunde o lumină dulce. În bucătăria spaţioasă, trei bucătari pregătesc desertul: prăjiturele cu miere şi castane culese din livezile din apropiere. Scara îngustă urcă la cele trei dormitoare rustice cu 10 paturi şi vedere spre ondulatele văi vernil din faţa muntelui de granit. Bernardo Brusca a fost membru al Cupolei, organizaţia din Palermo care ordona cele mai cumplite atrocităţi ale Cosei Nostra, poate chiar din căsuţa pe care v-am descris-o. Azi, ferma din secolul al XVII-lea este cunoscută cu numele de Agriturismo Portella della Ginestra, fiind prima proprietate mafiotă din Sicilia transformată în pensiune. Cu cea de-a doua, deschisă recent, care a aparţinut bossului boşilor, Salvatore Riina, s-a născut deja un trend. Iar Liberra Terra Mediterraneo, grupul de cooperative înfiinţat de un preot acum un deceniu, are planuri pentru mai multe… Foste viluţe mafiote le oferă oaspeţilor şansa de a savura cele mai frumoase peisaje ale Siciliei şi fiorul de a dormi în locuri bântuite de fantomele unui trecut sângeros.
Sicilia este faimoasă pentru bucătăria absolut delicioasă, pentru satele spectaculoase de pe vârfurile stâncoase şi pentru plajele minunate. Trecutul este încă prezent în cele mai mici detalii. Romanii, normanzii, spaniolii, bourbonii sau garibalzii au tot încercat să cucerească şi să schimbe insula, dar se pare că trăsăturile dominante, cel puţin în ultimii 500 de ani – mita, corupţia, sărăcia şi şomajul –, nu s-au schimbat prea mult. Nu te aştepta să vezi cortegii funerare în care văduvele îşi plâng bărbaţii omorâţi de mafioţi şi nici nu fi atât de naivă să crezi că Mafia a fost exterminată. Şi-a transferat însă aface-rile în partea legală, oferind servicii de sănătate, construind case pentru pensionari şi vânzând echipamente medicale. Din acest motiv i se spune Mafia Bianca.
Primul „must” pe lista obiectivelor turistice e vizitarea templelor şi a teatrelor dorice, cele mai bine conservate din întreaga lume antică elenă. Odată, insula era un important centru cultural al vechii Grecii – producând giganţi intelectuali precum Arhimede sau Empedocle (cel care a demonstrat că aerul are greu-
tate), aşa încât nu te mira că anumite oraşe siciliene erau considerate egalele (sau rivalele) Atenei sau Spartei. Cele mai importante trei temple dorice sunt la Agrigento, încălecând o margine stâncoasă
înaltă şi oferind o panoramă asupra mării care te lasă fără cuvinte.
Insulele Eoliene (sau Lipari) sunt un arhipelag vulcanic vizibil de pe Coasta Tireniană, la care se ajunge uşor cu feribotul din Milazzo sau Messina. Relieful este spectaculos, presărat cu vulcani, castele, staţi-
uni termale, locuri unde se fac sporturi acvatice, sate pescăreşti unde se mănâncă dumnezeieşte şi, desigur, plaje extraordinare. Însă, cea mai mare atracţie naturală a Siciliei este muntele Etna. Recomand o excursie cu jeep-ul, e mai uşor decât s-o iei la picior pe potecile labirintice, multe nemarcate. Oricum, nu pleca fără echipament adecvat şi haine mai groase; pe munte e destul de rece.
Nu ezita să vizitezi Palermo: un oraş zgomotos, haotic, murdar şi, totuşi, interesant. Merită admirat Palatul
Normand, dar şi alte mănăstiri, castele, galerii de artă, muzee. În Monreale, la câţiva kilometri de oraş, se află o catedrală din secolul al XII-lea. Dacă ajungi la ora prânzului, mânâncă o pizza la Dietro lÁngolo, o să te lingi pe degete şi o să ai o panoramă incredibilă. Şi, dacă tot vorbim de mâncare, să ştii că cele mai bune gustări le poţi lua la pachet din pieţe: purpu, caracatiţă fiartă şi porţionată, sau pani cu la meuza – baghete umplute cu vită sote, peste care se pune ricotta proaspătă ori caciocavallo, o brânză siciliană. Bucătăria siciliană e mai iute, mai picantă, dar mai dulce decât în orice alt colţ al Italiei, fiind axată pe fructe de mare şi pe peştele-spadă. Peste tot o să vezi paste cu sardele, busuioc, piper, capere şi seminţe de pin sau cassata, prăjitură cu ricotta, acoperită din abundenţă cu îngheţată.