Se făcea că era în Rai și era martor la un fel de premiere. Mai mulți îngerași ce purtau haine albe se perindau prin fața lui. Fiecare îngeraș avea câte o lumânare aprinsă. La un moment dat, bărbatul a observat că unul dintre îngerași avea lumânarea stinsă. S-a uitat mai bine și a observat că fiica lui era acel îngeraș.
A fugit către ea, a luat-o în brațe și a mângâiat-o pe păr întrebând-o de ce lumânarea ei nu este aprinsă.
– Tati, ei mi-o aprind de fiecare dată, dar lacrimile tale o sting de fiecare dată.
Bărbatul s-a trezit și a înțeles lecția. Efectele au fost imediate. Într-o oră și-a trezit toți prietenii, le-a cerut iertare și le-a promis că-și va recăpăta pofta de viață. Doar nu o să stingă mereu lumânarea copilei lui.