Bea 2 litri de apă pe zi, stai în casă dacă ai răcit şi fereşte-te să faci vaccinul contra gripei. De multe ori, auzim aceste îndemnuri de la persoane încredinţate că ne sfătuiesc de bine. Sunt mituri care rezistă cu succes, în pofida faptului că cercetările medicale le contrazic.
1 Vaccinurile provoacă răceala şi… autismul
Fiecare organism reacţionează la vaccinuri într-un mod specific, de obicei printr-o febră uşoară. Vaccinurile conţin viruşi, este adevărat, dar sunt viruşi morţi, care nu te mai pot îmbolnăvi. Cât despre mitul care susţine că vaccinurile cauzează autism, totul a început în anul 1998, în urma unui articol din ziarul „The Lancet”. În acel material, opt părinţi declarau jurnalistului că au observat primele semne de autism la copii lor după ce au făcut vaccinurile pentru rujeolă, rubeolă şi oreion. În pofida studiilor aprofundate pe mii de cazuri, care au arătat că nu este nicio legătură între vaccinuri şi autism, acest mit supravieţuieşte de la o generaţie la alta.
2 Ia vitamine! Sunt bune pentru sănătate
Un număr tot mai mare de studii arată că pastilele cu vitamine nu sunt neapărat benefice pentru organism. Din contră, unele dintre ele, luate în doze prea mari, pot fi periculoase. Spre exemplu, vitaminele C şi E, care sunt antioxidanţi, pot declanşa tulburări genetice la nivelul celulelor dacă sunt luate în exces şi pot cauza cancer. Vitaminele cele mai bune pentru sănătatea noastră sunt cele pe care le absorbim din fructe şi legume proaspete. Vitaminele din suplimente sunt şi ele indicate, dar cu moderaţie şi numai la recomandarea medicului.
3 Eşti bolnav? Stai în casă!
Vremea rece este întotdeauna acuzată că răspândeşte viruşii, răcelile şi gripele. Ei bine, situaţia pare să fie tocmai pe dos. Puţini viruşi rezistă în ger. Odihna şi căldura fac bine oricărui bolnav, dar asta nu înseamnă că o plimbare scurtă, în aerul curat şi rece de iarnă, îi poate agrava starea. Din contră… lumina naturală şi aerul proaspăt pot alunga durerile de cap şi senzaţia de oboseală, ridicând moralul persoanei suferinde. Ne îmbolnăvim mult mai uşor în spaţiile închise şi aglomerate, neaerisite şi pline de germeni.
Cu greu găseşti un părinte care să nu fie convins că prăjiturile sau ciocolata sunt nocive pentru copii. De fiecare dată când mănâncă dulciuri, cei mici sunt plini de energie, sar, ţopăie, se joacă fără astâmpăr. Poate că zahărul poartă o parte din vină, dar cei mai mulţi copii au acces la dulciuri cu ocazia unor petreceri şi aniversări, aşa că pofta lor de joacă ţine mai mult de ambient, decât de prăjituri. Glucidele sunt necesare în alimentaţia celor mici, ele fiind sursa principală de energie a muşchilor. Bineînţeles, sunt recomandate glucidele uşor asimilabile din fructe, sucuri naturale şi lapte. Cu toate acestea, o cantitate moderată de biscuiţi şi ciocolată nu le poate dăuna.
5 Bea doi litri de apă pe zi!
În anul 1945, Comisia pentru Alimente şi Nutriţie din Statele Unite ale Americii a publicat un studiu conform căruia un adult are nevoie de aproximativ 2,5 litri de lichide pe zi. Jurnalele vremii au preluat informaţia ca atare, fără să împărtăşească publicului şi menţiunea Comisiei, care spunea că volumul de lichide necesar se adună din tot ceea ce bem şi mâncăm. Nu este nevoie să bei doi litri de apă pe zi. Ceaiul, cafeaua, iaurtul, supa, ciorba, legumele şi fructele suculente ne asigură, alături de apă, necesarul de lichide. Organismul tău este cel care îţi atrage atenţia când ai nevoie de apă!
Un mesaj promovat intens de la începutul anilor 1900 este acest mit care nu se bazează pe niciun studiu aprofundat. Abia în ultimii ani, tehnologia avansată ne-a permis să „vedem” activitatea creierului şi niciun om de ştiinţă nu poate spune că a observat zone „adormite”. De ce rezistă acest mit? Poate pentru că ne place să credem că avem capacităţi deosebite pe care le vom descoperi cândva.
7 Nu adormi, dacă te-ai lovit la cap!
Loviturile la cap trebuie examinate cu mare atenţie, dar rareori se întâmplă să îţi pună viaţa în pericol. Îndemnurile alarmante de a rămâne treaz, după ce te-ai lovit la cap, ca să nu îţi pierzi cunoştinţa, au pornit, probabil, de la o situaţie deosebit de gravă. În cazurile unor traumatisme craniene, însoţite de sângerare internă, starea de luciditate de scurtă durată este însoţită adesea de comă. Dacă te-ai lovit uşor la cap şi te-a consultat un doctor, care te-a asigurat că nu există niciun pericol, poţi dormi liniştit!
8 Nu înghiţi guma de mestecat!
Se spune că, dacă înghiţi o gumă de mestecat, nu mai scapi de ea prea uşor, că ar rămâne în stomac ani de zile. Este adevărat că multe dintre ingredientele unei gume de mestecat, precum ceara sau răşinile, nu pot fi digerate, dar organismul are mecanisme specifice să scape de ele. Multe dintre lucrurile pe care le mâncăm nu sunt digerabile, spre exemplu fibrele din cereale. Ele ajută la digestie, dar stomacul nu le digeră. Sistemul digestiv este o maşinărie robustă care elimină aproape tot ceea ce nu poate absorbi, inclusiv guma de mestecat.