Rugăciunile on-line, varianta modernă a religiei?

Am primit de ceva vreme pe e-mail şi nu numai, adrese de site-uri cu rugăciuni on-line. La început, m-a amuzat conţinutul lor. Mai apoi, mi-am dat seama că unii oameni, mă refer la cei care scriu pe site-urile respective, nu glumesc deloc, ci au o doză de disperare.
Şi uite aşa, m-am hotărât „să fac săpături” pentru a vedea până unde merge imaginaţia unora şi cum se profită, mai mult sau mai puţin, de naivitatea unor semeni de-ai noştri.

www.doamne ajută-mă şi pe mine.ro

„Rugaţi-vă, vă rog, pentru mine, pentru aprobarea unui credit să îmi cumpăr o casă. Doamne ajută! (Vasile)”, „Mă rog pentru ca Dumnezeu să-i lumineze calea soţului meu, Radu, să îl dezlege de farmecele ce i-au fost făcute de o vrăjitoare bătrână pe care el o vede frumoasă (Viorica)” sau „Mi-a dispărut câinele şi aş vrea să faceţi câteva slujbe să se întoarcă acasă. Mulţumesc frumos (Florentina)”. Acestea sunt doar câteva din cererile unor oameni de bună-credinţă care speră că cel din spatele monitorului le va rezolva problemele. La prima vedere, am putea fi tentaţi să credem că ceva nu este în regulă cu aceşti oameni. Numai că, dacă ajungi să iei legătura cu ei, să vezi de ce oare apelează la astfel de site-uri, îţi dai seama cu uşurinţă că sunt persoane normale, credincioase care, din diverse motive, unele disperate, încearcă tot felul de variante. E drept, nu e uşor să-i faci să vorbească despre aşa ceva. În primul rând, pentru că expunerea le-ar aduce prejudicii de imagine, iar în al doilea rând, pentru că ei se consideră oameni credincioşi, care merg şi la biserică. Valentina a fost printre puţinele persoane care a acceptat să-şi expună motivele pentru care a apelat la astfel de site-uri cu rugăciuni. E o femeie credincioasă, de
40 de ani, care are, însă, o grămadă de probleme. Disperarea a făcut-o să încerce toate variantele posibile, ajungând astfel, la propunerea unei vecine, să scrie şi pe internet. Nu speră la miracole, doar că „nu se ştie niciodată de unde vine rezolvarea”, mărturiseşte ea.

Biserică versus internet

Părintele Adrian Neculcea o contrazice. „Rugăciunile sunt primite doar atunci când se spun într-un mediu adecvat, adică în biserică”. După părerea preotului, astfel de site-uri nu fac decât să sădească speranţă în sufletele oamenilor, speranţă care va muri la fel de repede precum a luat naştere. Numai că, la cum arată toate aceste site-uri şi, ascultând părerile Rozaliei Mihăilescu, una din persoanele care au pus bazele unui astfel de site, îţi dai seama că oamenii încep să creadă că rugăciunile lor sunt primite, inclusiv, în sfera virtualului. Pentru că, aşa cum mărturiseşte Rozalia, „dacă nu ar fi fost cereri, toate aceste site-uri s-ar fi închis de mult”. Cert e că, pe lângă faptul că biserica şi preoţii nu sunt deloc încântaţi de astfel de practici, aceste pagini de internet, în marea lor majoritate, nu au niciun fel de legătură cu biserica ortodoxă şi nici cu cei care slujesc în ea. „Noi încurajăm oamenii să vină la biserică, să se roage în lăcaşurile sfinte, nicidecum în faţa unui calculator. Şi nu spun aceste cuvinte pentru că aş avea ceva împotriva internetului, numai că religia şi credinţa nu se fac prin intermediul aparatelor”, mărturiseşte părintele Neculcea. Pe de altă parte, Rozalia Mihăilescu susţine că aceste site-uri s-au născut tocmai din dorinţa oamenilor de a intra mai rapid în legătură cu Divinitatea, deoarece, după cum bine ştim, timpul, în ziua de azi, e unul foarte preţios. Însă, oricare ar fi explicaţia pentru acest fenomen, el continuă să se extindă şi să crească după cum o demonstrează realitatea.

Păreri împărţite

Aşadar „ele” există. Unii recunosc, unii n-au auzit niciodată de ele, unii sunt de acord, iar alţii nici nu concep aşa ceva. Dorin şi Oana sunt doi tineri care, contrar vârstei lor, nu sunt deloc încântaţi de aceste site-uri. Pentru amândoi, rugăciunea e o chestiune personală, care trebuie făcută în Biserică, acolo unde nimic din lumea reală nu-ţi poate distrage atenţia. „Biserica are rolul de a te rupe de lumea de afară şi de a fi numai tu cu Dumnezeu, iar ce vezi şi auzi acolo nu se compară cu a viziona on-line, acasă, unde eşti obişnuit să stai în faţa calculatorului. Personal, pe mine nu m-ar face să am vreo trăire sufletească”, susţine Dorin. De aceeaşi părere este şi Oana, care mărturiseşte că nici nu e la curent cu aceste lucruri, dar nici nu le vede sensul. „Mă întreb la ce mai foloseşte Biserica dacă putem să ne rugăm în faţa unui calculator?”.