Părintele Cleopa a lăsat în urma sa o puternică amprentă asupra spiritualității și credinței creștin-ortodoxe, sfaturile sale fiind un model pentru mulți credincioși.
Părintele Cleopa s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil dintr-o familie de zece copii. Tatăl său a fost Alexandru Ilie. Și-a petrecut copilăria în satul natal, unde a urmat cursurile școlii primare. Mai apoi, a făcut trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea, după cum arată Doctorul Zilei.
În decembrie 1929, el s-a alăturat obștii schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile. În 1935 a fost luat în armată în Botoșani. Un an mai târziu, s-a întors la schit, unde a fost uns în monahism, primind numele călugăresc de Cleopa (numele său de naștere fiind Constantin).
Citește și: 7 filme pe care să le vezi cu familia de Paşte
Citește și: Ce fel de relaţie aveţi în funcţie de cum sărbătoriţi Paştele
Citește și: Ce înseamnă Paştele pentru copii
Citește și: Masa de Paște în 2022 va costa în medie cu 70 de lei în plus. Ce produse s-au scumpit cel mai mult
Pe 10 aprilie, s-au împlinit 110 ani de la nașterea Părintelui Cleopa Ilie. Cu acest prilej, basilica.ro a împărtășit 10 sfaturi pe care marele duhovnic le rostea uneori.
- Postul este o faptă de virtute, cu lucrare de înfrânare a poftelor trupului şi de întărire a voinţei, o formă de pocăinţă, deci un mijloc de mântuire.
- Rostul postului este folosul trupului şi al sufletului, pentru că întăreşte trupul şi curăţeşte sufletul, păstrează sănătatea trupului şi dă aripi sufletului.
- Unul poate posti o săptămână şi altul, cu greu, posteşte o zi. Deci, n-ai voie să pui aceeaşi măsură de înfrânare la toţi, că nu toţi au aceeaşi construcţie.
- Prin cuvântul „post” noi înţelegem o înfrânare de la toate mâncărurile – iar în caz de boală, numai de la unele –, precum şi de la toate băuturile, de la toate lucrurile lumeşti, de la toate dorinţele rele, pentru ca să poată face creştinul rugăciunea lui mai cu uşurinţă şi să împace pe Dumnezeu, încă şi pentru ca să omoare poftele trupeşti şi să câştige harul lui Dumnezeu.
- Milostenia și postul sunt aripile rugăciunii. Rugăciunea noastră niciodată nu zboară mai repede la Dumnezeu ca atunci când e ajutată de post și milostenie.
- Fără iertare nu putem începe postul, nu ne putem ruga şi osteneala ne este fără folos.
- Să ştiţi şi aceasta, că postul este de două feluri. Post trupesc, adică înfrânare de la mâncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne stăpâni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adică înfrânarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mâinilor să nu lucreze vreun păcat şi, mai ales, pofte şi tot felul de răutăţi care ies din inimă şi a voinţei ca să nu accepte săvârşirea veunui păcat.
- Postul este şi un mijloc de desăvârşire, de omorâre a voii trupului, un semn văzut al râvnei şi al sârguinţei noastre spre asemănarea cu Dumnezeu şi cu îngerii Săi, care nu au nevoie de hrană.
- Postul este şi un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că este o jertfă – o renunţare de bună voie de la ceva care ne este îngăduit – izvorâtă din iubirea şi din respectul pe care le avem faţă de Dumnezeu.
- Postu-i maica sănătăţii şi lungimea vieţii.
Foto – YouTube
Ultima modificare aprilie 14, 2022 3:17 pm