Botezul Domnului sau Boboteaza încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă. De la celţi, vechii greci şi primii creştini ni s-au păstrat obiceiuri care au în centru fetele de măritat şi femeile.
Pentru că s-au încheiat sărbătorile legale şi revenirea la muncă e mai anevoioasă, am ascultat preoţii şi bunicii cu atenţie când povesteau despre ziua Bobotezei şi am constatat că multe dintre tradiţiile asociate acestei sărbători ne vizează pe noi, femeile.
Datini creştine
Botezul Domnului (Epifania) este primul moment în care Iisus Hristos s-a arătat omenirii ca Fiu al Domnului, atunci când s-a botezat în apa Iordanului. Cu această ocazie, preotul soseşte în casele credincioşilor şi le purifică, prin stropirea cu agheazmă.
Fetele nemăritate încearcă să fure (de cele mai multe ori preotul le dăruieşte) un fir de busuioc din mănunchiul cu care preotul a stropit casa şi locatarii ei, pentru că se crede că busuiocul, pus în sân, o va ajuta să îşi viseze ursitul. Aceasta se va întâmpla doar dacă fata posteşte în Ajunul Bobotezei şi mănâncă o turtă din opt linguri de făină şi o lingură de sare, frământată cu doar nouă degete.
Fetele care vor să se mărite fac un mănunchi din busuioc din grădina lor, pe care îl pun sub prag înainte să vină preotul. După ce acesta pleacă, se ia buchetul de sub prag şi se pune la oglindă, spundându-se: „câţi au trecut în urma preotului, atâţia peţitori să aibă fata”. De asemenea fetele isi pot afla ursitul daca isi pun busuioc sub perna in noapte de Boboteaza.
La ţară, în Maramureş, bătrânii spun că nu e bine să arunci gunoiul până nu îţi calcă preotul în casă. Dar, dacă o faci imediat după ce a plecat preotul, vei scăpa de toate relele pentru tot anul.
În Bucovina, tinerii satelor umblă pe străzi mascaţi, ca babe şi moşnegi (strămoşii), colindând pe la toate casele, mai ales pe la cele unde locuiesc fete de măritat. Vizita strămoşilor asigură belşug în casă şi peţitori mulţi fetelor de măritat.
Datini păgâne care au dăinuit până azi
Ziua de 6 ianuarie este propice purificării (credinţă transmisă de la celţi), înlăturării farmecelor şi blestemelor; tot acum, la ţară se stropesc animalele, grajdurile şi grădinile cu agheazmă, pentru a le apăra de rele.
De altfel, în multe sate, femeile fac descântece rostite deasupra apei, care se transmit din generaţie în generaţie şi diferă de la o gospodărie la alta, pentru ca familia şi acareturile să se cureţe de farmece şi rele şi să fie ferite de acestea tot anul.
Vechii greci organizau în această perioadă serbări dedicate zeului Dionysos, la care se bea, însă bărbaţii şi femeile petreceau separat. În zilele noastre, în unele regiuni, imediat după Bobotează, în seara şi noaptea de Sf. Ion se organizează petrecerile femeilor măritate, numite Iordănit.
Femeile din sat se adună în număr mare la casa uneia dintre ele şi aduc preparate gătite de ele, dar mai ales băutură, multă băutură. În această zi specială, regulile ordinii săteşti se suspendă: femeile sunt mai tari decât bărbaţii, petrec zgomotos, ies pe străzi şi iau bărbaţii pe sus, ameninţând că îi aruncă în apă. Bărbaţii trebuie să se răscumpere, plătind preţul cerut de femei în litri de vin.
Acest obicei aminteşte de orgiile greceşti, organizate în cadru religios, în timpul cărora participanţii se lăsau cuprinşi de extazul mistic în urma dansurilor şi manifestărilor frenetice. A doua zi de dimineaţă însă totul reintră în normal şi nevestele de la ţară trebuie şi ele să revină în gospodării, reîncepând un nou an de muncă grea.
Aşa cum bărbaţii se adună şi petrec la Sf. Ion, poate că n-ar fi rău ca şi tu, împreună cu prietenele tale, să încheiaţi Sărbătorile printr-o petrecere de pomină. Mai ales că urmează o perioadă în care ne vom confrunta cu toţii nu doar cu sindromul revenirii din vacanţă, dar şi cu măsurile severe ale Guvernului… aşa că avem nevoie de fiecare strop de bună-dispoziţie pe care ni-l putem oferi!
Foto: Shutterstock
Ultima modificare noiembrie 18, 2021 10:32 am