O femeie a povestit pe internet o întâmplare care a făcut-o să-și schimbe părerea legată de aspectul oamenilor. De ce să nu judeci niciodată o carte după copertă.
“Eram în magazinul de unde îmi cumpăr frecvent cafeaua preferată. Așteptam la coadă liniștită pentru a-mi cumpăra paharul cu moccacino pe care îl serveam zilnic de aici.
În fața mea era o puștoaică de vreo 17-18 ani. Avea o tonă de fond de ten pe față, se vedea că abuzase de autobronzat și era îmbrăcată extrem de ciudat. M-am gândit imediat că probabil e o încă o fată fără minte din țara asta, a cărui singure preocupări sunt telefonul mobil și felul în care arată.
În fața ei era un cuplu simpatic de bătrânei. Aveau vreo 70 de ani și păreau foarte confuzi, de parcă erau prima oară într-o cafenea de genul ăsta. Au comandat cafea cu lapte. Bătrânelul părea că ăși caută portofelul. La un moment dat i-a spus soției rușinat și panicat că și-a uitat portofelul acasă. Păreau atât de dezamăgiți.
Se pregăteau să plece când puștoaica din fața mea i-a pus mâna pe umăr bătrânelului și l-a oprit, spunându-i casieriței că va plăti ea consumația cuplului. I-a spus femeii:
M-am gândit cât de mult am greșit. Cum o faptă mică poate schimba ziua cuiva și cât de repede ne grăbim să judecăm oamenii.
Trebuia să mă revanșez, așa că i-am făcut și eu cinste puștoaicei. Chiar am invitat-o să stea la masă cu mine. Vorbind cu ea, mi-am dat seama că era o persoană inteligentă și plină de candoare.
Mi-am promis să nu mai judec pe nimeni înainte să-l cunosc.”