Meditaţiile, o modă sau o necesitate?

.

Admiterea la liceu, bacalaureatul, admiterea la facultate… Ce au toate acestea în comun?!
Pentru majoritatea elevilor din ziua de astăzi, ele înseamă multe, multe ore de meditaţii plătite. Să fie oare aceasta singura modalitate prin care poate fi obţinut succesul şcolar?
Dacă dai căutare pe internet cu cuvântul „meditaţii”, ai la dispoziţie zeci de pagini cu oferte din care să alegi. La rubrica de anunţuri din ziare, aceeaşi poveste: zeci de anunţuri care încep cu „ofer meditaţii…” sau „caut meditator…”. Afacere, necesitate sau pur şi simplu moft, meditaţiile sunt în prezent la mare căutare. Am devenit oare un popor atât de studios sau care o fi, de fapt, motivul pentru care ne medităm cu atâta perseverenţă?

Căutând acul problemei în carul sistemului

E greu să ţii pasul cu oferta mai mult decât bogată de manuale şi cu programa şcolară într-o continuă preschimbare. E greu pentru profesori, darmite pentru elevi. Materia devine de la an la an mai complicată, mai pretenţioasă. Schimbarea nu ocoleşte nici măcar disciplinele de concurs, cum sunt limba română, matematica, istoria sau geografia. Culmea e că şi notele cu care se intră la un liceu şi la o facultate bună sunt tot mai mari, pentru că admiterea la liceu şi la majoritatea facultăţilor se face pe  baza unui dosar care include mediile din anii precedenţi de studiu. Iar concurenţa este şi ea pe o pantă ascendentă, pentru că tot mai mulţi părinţi visează să-şi dea copilul la un liceu bun, aşa cum tot mai mulţi elevi de liceu sunt dornici să urmeze o facultate de viitor.

Sunt meditaţiile o necesitate?

E greu de răspuns la această întrebare, pentru că există elevi şi elevi. Dacă ar fi să ne luăm după acei părinţi care au încredere în reuşita propriilor copii doar în condiţiile în care aceştia se pregătesc sub atenta îndrumare a profesorului meditator, am putea crede că meditaţiile sunt într-adevăr o necesitate. Însă cum rămâne cu acei elevi care reuşesc numai datorită orelor prelungite de studiu individual? Pentru că, deşi semnificativ mai puţini la număr, există şi astfel de elevi.

Poliţă de asigurare pentru succes

Un singur lucru e cert: fără studiu, succesul va întârzia să apară. Iar cum părinţii care să se poată lăuda că odraslele lor învaţă cu mult drag şi spor sunt puţini, orele de studiu cu profesori plătiţi par singura soluţie la îndemână. „Părinţii îşi îndeamnă copiii să meargă la meditaţii pentru a avea garanţia succesului lor. Există însă şi cazuri când, pentru a scăpa de responsabilitatea insuccesului, părinţii îşi trimit copilul la meditaţii”, spune profesoara de limba română Mihaela Crupenschi.

Ce spun profesorii

CĂTĂLIN BĂRBUŢĂ, profesor de matematică la Grupul Şcolar «Ion Nistor»,Vicovu de Sus, Suceava
„Programa e stufoasă, prea încărcată, iar elevii nu reuşesc să asimileze toate informaţiile predate la clasă. În plus, apare, de multe ori, lipsa de interes a elevului care crede că, dacă vine la meditaţii, poate recupera. Mulţi elevi aleg să facă meditaţii pentru că simt nevoia să fie supravegheaţi, pentru că aşa au mai multă siguranţă. Există însă şi o categorie de elevi care fac meditaţii pentru că sunt interesaţi să înveţe mai mult decât se face la clasă. Nu sunt de acord cu admiterea pe baza mediilor obţinute în liceu, nici cu tezele cu subiect unic, pentru că valoarea notelor nu este aceeaşi în toate şcolile din ţară.”

MIHAELA CRUPENSCHI, profesoară de limba română la Colegiul Naţional «Octav Băncilă», Iaşi
„Unele clase au în componenţă 30-32 de elevi. În aceste condiţii, este greu să acorzi fiecărui elev în parte atenţia necesară. Or, fiecare elev are propriul nivel de înţelegere. De aceea, se întâmplă ca orele stabilite în cadrul programei şcolare să fie insuficiente şi nu totdeauna eficiente, mai ales atunci când se doreşte obţinerea unor rezultate foarte bune. În plus, concurenţa la liceele bune este tot mai mare, admiterea se face pe baza unor note de peste 9. Ca să se asigure că vor prinde un loc la liceul dorit, elevii fac pregătire suplimentară. Însă consider că meditaţiile sunt mai mult o modă decât o necesitate.”

ALEXANDRA IONESCU, profesoară de fizică, Bucureşti, sector 6

„Sunt împotriva meditaţiilor, pe care le consider o modă. Dar, cu toate acestea există cazuri când se apelează la meditaţii. În unele şcoli, se organizează ore de consultaţie suplimentară neplătite. Profesorul are obligaţia morală să se ocupe de pregătirea elevilor din anii terminali.”

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton