Paştele în 10 mănăstiri din România

O dată pe an, mănăstirile şi schiturile din România adună cei mai mulţi enoriaşi din toate colţurile ţării, dar şi de peste hotare, pentru a celebra cea mai mare sărbătoare…
…a creştinătăţii.  Pentru turiştii care vor să îmbine credinţa cu turismul, Slujba de Înviere este oficiată în mânăstiri, în schiturile din Dobrogea sau chiar pe plaja din Constanţa, precum şi în lăcaşurile de cult care dispun şi de unităţi de cazare pentru pelerini.

Mănăstirea Văratec primeşte în fiecare an de Paşte numeroşi turişti străini, care vin să ia parte la oficierea slujbei de Înviere.

Un alt motiv pentru care cei care îşi doresc să se întoarcă la Văratec   este frumuseţea peisajului, mănăstirea fiind recunoscută şi datorită minunatelor aranjamente florale, care fac din sfântul lăcaş aproape o Grădină a Edenului.

Despre mănăstirea Neamţ se poate spune că este un lăcaş de cult modern.
Pentru pelerinii care vin aici, mănăstirea pune la dipozitie chilii simple, camere cu dotări complete în Centrul Sfîntul Paisie, precum şi servicii moderne, cum ar fi sala de fitness.

Însă, noaptea de Înviere la Neamţ este deosebită prin „valurile de lumini” care se răsfrâng în întreaga cetate mănăstirească, de unde se poate auzi una dintre cele mai frumoase slujbe de Înviere.

Interiorul arată ca al unei catedrale în aer liber, iluminată de numeroase făclii, care se revarsă în toată curtea şi urcă în cerdacuri, pe măsură ce credincioşii iau lumina unul de la celălalt. Tradiţia este ca în Noaptea de Înviere fiecare să primească pachete cu alimente.

La mănăstirea Secu este în fiecare an aglomerat. Deşi aici condiţiile sunt mai modeste, enoriaşii care aleg să participe la Sfânta Slujbă vin mai degrabă pentru pacea spirituală şi mai puţin pentru confort turistic.

Şi la Sihăstria porţile sunt deschise în fiecare an pentru miile de credincioşi. Mănăstirea Sihăstria este Biserica centrală a „Naşterii Maicii Domnului” unde se află şi capela Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, ceea ce atrage un interes deosebit de Sfânta Sărbătoare Pascală.

În fiecare an de Paşte, creştini îmbrăcaţi în haine populare, coboară în salina de la Cacica să ia lumina sfântă şi să asiste la slujbă. Fiecare credincios aduce cu el un coş cu mâncare pentru a fi sfinţită.

Biserica româno – catolică din salina de la Cacica a fost construită acum 218 ani, fiind unică prin galeriile săpate manual, până la 30 de metri sub pământ.

De asemenea, şi la mănăstirea Agapia Slujba Învierii se oficiază până spre dimineaţă şi reprezintă, pentru alte câteva sute de enoriaşi, un loc demn de petrecut noaptea Pascală.

Humor este la rândul ei o bucurie sfântă pentru cei aproximativ 2.000 de turişti care umplu curtea mănăstirii. Mulţi dintre localnici se îmbracă în noaptea de Înviere în costume populare, ceea ce redă şi mai multă culoare sărbătorii celebrate în stil bucovinean.

De asemenea, unii dintre pelerini obişnuiesc să facă tururi ale lăcaşurilor mănăstireşti din nordul Moldovei, precum  Mănăstirea Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa sau Putna, sau la cele apusene – Sinaia, Cozia şi Lupşa – în speranţa binecuvântării şi în credinţa că le va merge bine tot anul.    Ce trebuie sa stii despre albastrul de Voronet!

Mănăstirea Dragomirna, de pildă, adăposteşte o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, unde, în fiecare an, sute de credincioşi aleg să asiste la momentul solemn al Învierii Domnului, atât pentru liniştea şi cuvioşia locului, cât şi pentru tradiţiile şi peisajele mirifice de pe meleagurile moldoveneşti.   

Numeroşi credincioşi îşi îndreaptă paşii şi spre Mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj, un loc cu profunde semnificaţii spirituale, atmosferă frumoasă şi primire călduroasă.

În sudul Dobrogei, o mare parte dintre localnici şi turişti poposesc la cele mai cunoscute mânăstiri din zonă.

Una dintre locaţiile cele mai pitoreşti o reprezintă „inima” ortodoxiei, Peştera Sfântului Andrei, aflată în preajma localităţii Ion Corvin, într-un peisaj mirific, în plina pădure.

În apropierea sa se găsesc cele 9 izvoare, unde se spune că Sfântul Andrei a botezat primii creştini români, în secolul I d. Hr.

În interorul peşterii, în micile orificii încropite în pereţi, se află sute de rugăciuni, scrise pe bileţele de hârtie de către credincioşi.

O altă mânăstire unde credincioşii vor putea asistă la slujbă de Înviere, este „Sfinţii Nicolae şi Bretanion„, care se mândreşte cu cele peste 100 de candelabre aurite. În sălaşul de cult se găseşte o icoană aurită a Maicii Domnului cu Pruncul, adusă din Kiev, despre care se spune că face minuni şi care atrage sute de credincioşi din toată zona litoralului.

De asemenea, şi la Biserica „Celic Dere„, la care credincioşii vor ajunge numai urcând cele 130 de trepte, se află două icoane miraculoase, cea a Domnului Iisus Hristos – care se „curăţă” singură – şi cea a Maicii Domnului – Buna Vestire.

Pe plaja din Constanţa, peste 10.000 de credincioşi sunt aşteptate anual să ia lumină la malul mării şi să asculte slujba oficiată de soborul de preoţi şi diaconi din Arhiepiscopia Tomisului.

Potrivit tradiţiei înfiripate în cea mai veche eparhie de pe malul vestic al Pontului, înaltul ierarh tomitan a sosit pe ţărm la bordul unei luntre cu vâslaşi, vestind Învierea Domnului miilor de enoriaşi prezenţi pe plajă, pentru a confirma miracolul şi a primi sacra lumină, adusă de la Ierusalim, din Biserica Mormântului lui Iisus.

În Bucureşti, Dealul Patriarhiei din Bucureşti a devenit neîncăpător pentru cei peste 2.500 de credincioşi care vin an de an să ia lumina sfântă de pe Dealul Mitropoliei.

Cei ce sunt pasionați de astfel de locașuri, pot găsi informații utile despre mănăstirea Frăsinei, mănăstirea Radu Vodă sau mănăstirea Bârsana.

Foto: Arhivă Ringier