Cu petreceri de Halloween, concerte live şi seri de karaoke, ai spune că Malmaison este unul din aglomeraţia de cluburi pe care îl alegi la nimereală într-o seară efervescentă în Capitală.
Tumultul distracţiei care vuieşte din Calea Plevnei, de la numărul 137, ascunde însă o istorie stranie prea vag cunoscută celor care gustă aburii distracţiei aici.
Discotecă astăzi, cazarmă în timpul lui Cuza şi închisoare acum zeci de ani, Malmaison a fost pentru elita intelectuală a României o puşcărie cu nume de palat. Petru Groza, Zaharia Stancu, filosoful Ion Petrovici, savantul Motaş Constantin şi mulţi alţi intelectuali sau preoţi au trăit infernul din spatele uşilor Malmaison.
Malmaison, închisoare cu nume de castel
Deşi nu este recunoscută ca monument istoric, Malmaison datează din anii 1800, când Alexandru Ioan Cuza stabilise aici sediul principalei cazărmi pentru trupele de cavalerie menite să apere Bucureştiul.
Denumirea somptuoasă a unităţii poartă numele celebrului castel Malmaison din Franţa, reşedinţa împăratului Napoleon al III-lea, pe care Cuza i-o dă în semn de recunoştinţă pentru prietenia şi susţinerea acestuia oferite poporului român.
La începutul anilor 1900, cazarma Malmaison găzduieşte, printre alte unităţi militare, şi un tribunal militar, care era deservit de un loc de detenţie şi centru de anchetă al Securităţii.
A fost doar începutul rolului macabru pe care îl va avea clădirea începând din anii ’40.
Începând din timpul mareşalului Antonescu şi până la începutul anilor ’60, aici au fost torturaţi pentru anchete mai toţi politicienii şi oamenii de cultură care nu au fost de acord cu regimul comunist inastaurat de Gheorghiu-Dej.
Politicieni – ţărănişti, liberali – legionari sau sionişti au trecut cu zecile prin „malaxorul” de la Malmaison, unde erau anchetaţi cu brutalitate de către reprezentanţi ai Securităţii. În 1958, tot în acest loc a fost anchetat grupul Noica-Pillat, din care făcea parte şi savantul Nicolae Steinhardt.
De legături cu sovieticii a fost bănuit şi viitorul premier Petru Groza, iar printre primele victimele de seamă ale bolşevicilor care au trecut pe aici se numără şi Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu şi Corneliu Coposu, anchetaţi cu duritate la Malmaison.