Din seria cu totii ne dorim sa se intample si iata, surprinzator, chiar se intampla, multi dintre noi, ne-am mai vazut un vis implinit: Kraftwerk la Bucuresti.
Pentru neinitiati…
… Kraftwerk sunt acea trupa germana legedara care incepand din anii 70 a revolutionat scena muzicii printr-o abordare exclusiv electronica, repetitiva si minimalista si prin introducerea vocilor vocoderizate.
Dupa 30 de ani de releasuri inca misca inimi, iar influenta lor asupra muzicii este incontestabila.
La Bucuresti, pentru cei patru man-machine imbracati Sala Palatului a adunat toata garda veche a muzicii deopotriva cu lume si pestrita, si cuminte, cu totii nascuti inainte de 80.
Pentru ca show-ul a inceput la ora anuntata, cei intarziati mergeau cu capul plecat ca la cinema, in timp ce robotii umani de pe scena, concentrati la maximum, miscau imperceptibil din picior intr-un sincron desavarsit.
Publicul avid aplauda in reprize – odata cand se termina piesa si invariabil inca odata, cand incepea urmatoarea. Ovationau la scena deschisa ori de cate ori un con de lumina dezvaluia ceea ce parea a fi un pluton de capitani Picard in latex.
Desi ei erau nemiscati, te miscau pe tine. Stateau atat de calmi in fata sintetizatoarelor, de parca ar fi vorbit intre ei pe messenger, la niste tastaturi mai mari.
Dar tu te miscai din toate cele si iti venea sa iti parasesti sectorul, randul si scaunul riguros indicate pe bilet si sa incingi o petrecere pe interval. Te intrebai cum ar fi daca te-ai ridica si ai incepe sa dansezi? Si tot tu iti raspundeai: „Probabil ca voi fi singura”.
Am stat toti, fortati de locatie, precum in scaune cu rotile si am dansat la unison de la brau in sus. Si totusi, acord un premiu special unui pusti de 7 ani care s-a miscat necontenit si pasional langa scaunul lui tati.
Banuiesc ca toata lumea a fost iritata de locatia aleasa. Sunetul si acustica salii insa s-au dovedit a fi impecabile. Fiecare piesa a spus o poveste si a fost milimetric acompaniata ba de proiectii video geometrice in culori electrice, ba de imagini de epoca.
A fost o calatorie continua cand pe bicicleta, cand pe autostrada, cand cu trenul, dar intotdeauna mareata. Muzica era ca o amintire vie care s-a trezit dintr-un colt al memoriei dupa ani de amorteala, pentru a-ti aduce aminte de unde a inceput totul.
Din difuzoare au rasunat Tour de France sau „Turu Frantii”, cum bine scria pe tricoul lui Gojira; „Fun fun fun am die autobahn”, o piesa parodie dupa un apreciat hit Beach Boys si „Vitamin fur alles”, un elogiu adus pastilelor si valentelor lor pozitive.
Publicul aplauda sacadat, ca la al 15-lea Congres – de-ar sti nea Nicu ce se intampla in templul lui, s-ar rasuci in mormant.
Mai radeam, mai glumeam, mai faceam haz de necaz, mai cantam, ne mai bataiam, iar ca sa stam cuminti in banca noastra o ceafa groasa de pe randul din fata ne-a oferit arogant 5 lei si replica: „Daca tot te aud, da-mi voie sa te si platesc ca si pe astia i-am platit sa-i vad”. Showul a continuat cu urale generalizate generate de o surpriza neasteptata – versuri in limba romana. Sala a rasunat de voci robotice: „Umblam prin oras/ Mergem in club/ Vrem sa dansam”.
Crestea inima in mine cand ma gandeam ca e prima trupa care a pregatit pentru noi ceva special in limba romana si nu a incercat sa ne cucereasca cu O-Zone, DJ Project sau mai stiu eu ce trupa de succes local.
Dupa o ora pe ceas, ceea ce parea a fi sfarsitul spectacolului te-a dus de fapt intr-o alta dimensiune. Locul celor patru membri a fost luat de replicile lor robotizate, niste manechine albe cu forma umana, care se miscau masinal.
Cand au reintrat in scena, cei patru nu mai pareau fiinte umane. Costumele din latex au fost inlocuite de unele strabatute pe verticala si pe orizontala de fasii de lumina. Parca erau niste globuri pamantesti in forma umana, cu meridianele si paralele din neon.
Am inteles mesajul: We are robots. Cum bine zicea un prieten, „totul e sa te simti tu robot, apoi muzica vine de la sine”. Iesirea din scena s-a facut discret, unul cate unul, intr-o mare de aplauze.
Acum putem sa facem planuri pentru un alt vis.