IOANA IACOB: “Am vrut să fiu la fel de bine documentată precum personajul”

Ioana Iacob joacă rolul principal în „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, regizat de Radu Jude și recompensat cu Marele premiu – Globul de Cristal la Festivalul de Film de la Karlovy Vary. Filmul a intrat în cinematografele din România în 28 septembrie, iar noi am stat de vorbă cu Ioana despre personajul ei.

Povestește-ne despre personajul tău din ”Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”…Mariana Marin este o tânără regizoare care pregătește un spectacol de stradă, pe bani publici, având ca temă masacrul de la Odessa din 1941. Este curajoasă, determinată și foarte bine documentată. Pe plan profesional este responsabilă și conștientă de rolul artistului în societate. Nu este dispusă să facă compromisuri și merge până în pânzele albe pentru proiectele ei. Lucrurile stau puțin altfel în viața ei personală, are un prieten plecat în străinătate și un amant căsătorit, cu care rămâne însărcinată. Este un personaj foarte ofertant și real, iar contradicțiile din ea o fac foarte interesantă.

Cum a fost colaborarea cu Radu Jude și cum ați construit împreună rolul tău?
A fost o bucurie să lucrez cu Radu Jude. Îl apreciam de mult pentru filmele lui dar, de când am avut ocazia să lucrez cu el, îl plac și mai mult. E generos și foarte direct. Am vorbit mult despre subiect, despre ce vrea să spună, despre ce crede și ce nu crede, am avut și o perioadă de repetiții înainte de filmări, ceea ce a fost minunat, pentru că am apucat să-mi cunosc partenerii. Cred că am pregătit destul de bine terenul, iar filmările au decurs foarte frumos – bine, poate nu chiar din prima zi.

Cât te-ai documentat pentru rol, fiind vorba de un film cu filon istoric si politic?
Într-adevăr, a fost foarte importantă perioada de pregătire. Am vrut să fiu la fel de bine documentată precum personajul pe care îl interpretez, așa că am citit mult despre contextul istoric și despre Holocaust, am urmărit filme, documentare. Am vrut să știu foarte bine despre ce vorbesc. Multe lucruri au fost noi pentru mine și a fost interesant să intru în detaliile acelei perioade.

Filmul a fost premiat la festivalul de la Karlovy Vary. Cum a fost acest moment pentru tine?
A fost destul de emoționant. La festivalul de la Karlovy Vary filmul a fost foarte bine primit. Am așteptat cu nerăbdare să-l văd în varianta finală, dar nu e deloc ușor și nu te poți relaxa, cu atâția oameni în jur, când urmărești filmul la care ai lucrat. De premiu am aflat prin telefon de la Ada Solomon (n.r. producătoarea filmului), eram deja plecată de la festival. M-am bucurat mult. Cred că e important pentru film un astfel de premiu, pentru că îl face mai vizibil.

Ești actriță de teatru, cât de diferită este pentru tine abordarea unui rol în teatru față de un rol în film?
Abordarea unui rol în teatru sau în film este fix la fel pentru mine. Nu aici e diferența. Scena este diferită față de platoul de filmare, modul de lucru este diferit. În teatru ai ocazia să te acomodezi, să cauți, ai un timp înainte ca publicul să intre în contact cu munca ta. În film presiunea este mult mai mare, schimbi locațiile des, nu se filmează cronologic, trebuie să fii mult mai concentrat. Ceea ce în teatru vine de la sine (când ai un spectacol care pornește într-o direcție și acumulezi energie pe parcurs într-un spațiu protejat alături de parteneri), în film trebuie construit. Trebuie să faci abstracție de toată lumea din jur și să-ți creezi intimitatea ta, dar e minunat că poți juca redus și nu trebuie să te gândești dacă te aude spectatorul din ultimul rând.

Când ți-ai dat seama că vrei să devii actriță și cum a fost parcursul tau?
Eu am început să mă gândesc la actorie în liceu, când am intrat într-o trupă de teatru. Decizia am luat-o foarte brusc. Mă pregăteam pentru medicină și s-a ivit această ocazie. Am fost curioasă să văd cum e și, după prima întâlnire, am ajuns acasă și mi-am anunțat familia că am să dau la actorie. Așa ca am terminat actoria secția germană la Timișoara și de atunci sunt angajată Teatrului German de Stat de aici.

Dacă ai avea puterea să schimbi ceva în România, care ar fi primul lucru?
Aș face ieșire la Mediterană (zâmbește).

În încheiere… 3 motive pentru cititoarele UNICA de a vedea la cinema acest film.
Pentru că este un film inteligent, curajos și destul de amuzant și, în plus, au ocazia să îl vadă pe Șerban Pavlu în uniforma de pilot.