În zilele noastre, o cerere în căsătorie ca la carte trebuie să aibă trei ingrediente sigure: bărbatul pe care îl iubești, un cadru romantic și un inel cu un diamant uriaș.
Fără îndoială elementul principal al logodnelor de astăzi a devenit inelul cu diamant, devenind deja de câteva decade un fel de tradiție a începutului unei relații armonioase. Însă cât de veche este această tradiție, este chiar secretul vieții de cuplu fericite și reprezintă un obicei împământenit în cultura noastră?
Rubinele, safirele sau smaraldul erau cândva la modă
Până acum 80 de ani, femeile erau cerute de soție cu bijuterii moștenite în familie de cei care doreau să le ia de soții. Majoritatea acestor obiecte cu valoare sentimentală, dar și materială, aveau ca piatră-vedetă rubinul, safirul, smarald sau onix, doar foarte rar diamantele făceau parte din lucrătura piesei.
Potrivit site-ului higherperspectives.com, inelul cu diamant a început să devină o dovadă de iubire recent, până acum mai bine de 80 de ani neexistând această tradiție, în special în America. În anii 30, un cartel al pietrelor prețioase din Statele Unite a demarat o campanie agresivă de promovare a inelului cu diamant, prezentându-l ca pe o bijuterie esențială ce avea să pecetluiască drumul spre fericire până la adânci bătrâneți a unui cuplu. Era promovat ca fiind un simbol pe care orice femeie trebuie să i-l ceară alesului lor. Acest tip de publicitate a avut un impact uriaș asupra societății, inelul cu diamant devenind astfel un simbolu al viitorilor însurăței. Drept urmare, cererea mare a dus la creșeterea prețului acestor nestemate, valoarea lor fiind mult mai mică în realitate, conform aceleiași surse, care precizează că inelul cu diamant ”a păcălit” o lume întreagă.
Foto: 123rf.com