Ortodoxism și catolicism. Care sunt principalele diferențe

Cele mai mari diferențe dintre ortodoxism și catolicism țin de preceptele bisericii și de ritualurile religioase. Dar ele se reflectă și în tradițiile creștinilor de rit catolic sau ortodox, în obiceiurile lor și în viața de zi cu zi.

Cuprins

1 Ce a însemnat marea schismă din 1054
2 Cauze care au separat cele două biserici creștine
3 Principii diferite între ortodoxism și catolicism

Marea schismă din anul 1054 a separat cele două biserici creștine, iar între ortodoxism și catolicism au apărut diferențe tot mai mari, unele dintre ele adâncindu-se cu trecerea timpului. Cele mai importante credințe din ortodoxism și catolicism sunt atât de diferite în zilele noastre, încât o reconciliere și o unificare deplină este aproape imposibilă.

Ce a însemnat marea schismă din 1054

Marea Schismă este separarea canonică și întreruperea comuniunii liturgice dintre Biserica Romei (acum Biserica Romano-Catolică) și Bisericile patriarhiilor de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim (în prezent, Biserica Ortodoxă). Ruptura definitivă a raporturilor formale a avut loc în anul 1054.

Marea schismă a fost resimțită ca un eveniment dureros de către majoritatea creștinilor. Foarte mulți credincioși sperau însă într-o reunire a Bisericilor și într-o comuniune asemenea celei din timpurile patristice. „Nu cred că greșelile latinilor sunt așa de multe și atât de grave, încât să poată motiva o schismă între Biserici”, spunea Teofilact al Bulgariei (+ 1108), iar egumenul cunoscutei mănăstiri italiene de la Monte Casino, Bruno de Segni spunea pe la 1150: „Credem cu tărie că în ciuda tuturor diferențelor de tradiție și de obiceiuri, între Biserici poate exista o singură familie legată indisolubil de capul ei, Hristos, după care prin credința în El formează și Biserica un singur trup”.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Cauze care au separat cele două biserici creștine

Începând cu secolul al IV-lea, Biserica a acordat un statut special unor episcopi, numiți ulterior patriarhi: episcopul Romei, episcopul Alexandriei și episcopul Antiohiei. Lor li s-au alăturat ulterior episcopul Constantinopolului și episcopul Ierusalimului în anul 451. Cu timpul, episcopul Romei și episcopul Constantinopolului încep să își aroge anumite puteri, considerându-se cei mai puternici dintre episcopi. Între cei doi apar disensiuni tot mai evidente.

Patriarhiul de la Constantinopol îşi va lua, în secolul al VI-lea, titlul de patriarh ecumenic (adică universal), titlu care până atunci aparţinuse exclusiv Papalităţii de la Roma.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

În secolele IX – X cele două centre de putere de la Roma și din Constantinopol se află într-o competiţie acerbă pentru evanghelizarea lumii slave din Europa de Est şi Sud-Est. După ce slavii din zona Bulgariei, Serbiei şi Rusiei intră în sfera Constantinopolului, biserica orientală, mai puternică, nu mai acceptă supremaţia Romei.

Disputa dintre cele două biserici ajunge în punctul culminant în anul 1050, când bizantinii din Sudul Italiei sunt forţaţi de normanzi să se conformeze practicilor latine. Patriarhul de la Constantinopol, Mihail Cerularios, cere la rândul lui bisericilor latine din oraş să adopte practicile bizantine, dar se lovește de un refuz categoric. Drept urmare, în 1053, Cerularios închide toate bisericile latine din Constantinopol.

Se încearcă o conciliere, dar Cerularios era un om ambițios și foarte influent. Deranjat de atitudinea delegației papale, el refuză să negocieze, iar cardinalul Humbert obține o bulă papală prin care îl excomunică pe patriarhul Constantinopolului. La rândul lui, acesta convoacă un sinod la Constantinopol și îl excomunică pe Humbert.

Aceasta a fost ruptura definitivă dintre ortodoxism și catolicism. Inițial, ea nu a fost resimțită de creștini, dar cu timpul diferențele dogmatice s-au adâncit. Preoții de rând din cele două culte respectă principii diferite, au ritualuri diferite și un stil de viață diferit, chiar dacă există și foarte multe asemănări.

Principii diferite între ortodoxism și catolicism

Ortodoxism și catolicism. Care sunt principalele diferențe — Biserica ortodoxa versus biserica catolica. Stilurile arhitecturale difera la fel de mult precum icoanele si decorurile din interior

Toți preoții creștini, fie ei catolici sau ortodocși, recunosc și respectă Vechiul și Noul Testament, toate învățămintele și pildele lui Iisus Hristos, cinstirea sfinților și a icoanelor, Sfintele Sacramente și toate sărbătorile mari pe care le cinstim adesea împreună. Dar iată care sunt și principalele diferențe dintre cele două culte.

Conducerea bisericilor

În lumea catolică, Papa este considerat urmașul Sfântului Petru care avea autoritatea supremă asupra tuturor preoților și credincioșilor și lua decizii de unul singur. Așadar, Papa de la Roma conduce toate episcopatele și arhiepiscopatele din lume.

În schimb, în biserica ortodoxă, cel mai mare rang îl are patriarhul. Preoții ortodocși nu au un lider comun, așa cum este Papa. Ei sunt conduși de patriarhul din țara lor, iar Biserica Ortodoxă este formată din mai multe patriarhate independente (Rusia, Grecia, Bulgaria, România, Moldova, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Cipru, Georgia, Ucraina, Belarus). Patriarhii ortodocși nu pot lua decizii majore singuri, ci în urma consultării unui sinod.

Liturghiile și ritualul bisericesc

Preoții ortodocși respectă liturghiile constantinopolitane ale Sfântului Vasile cel Mare, Grigore Dialogul și ale Sfântului Ioan Gură de Aur, iar catolicii au liturghia romană și pe cea ambroziană.

Păcatul originar

Ortodocșii susțin că Iisus Hristos a fost trimis de Dumnezeu pe pământ pentru a răscumpăra păcatul originar al lui Adam și al Evei. Dumnezeu le-a promis oamenilor că îl va sacrifica pe Fiul Său pentru izbăvirea tuturor credincioșilor.

În schimb, catolicii consideră că Dumnezeu l-a pedepsit o singură dată pe om, prin Adam, pe care l-a izgonit din Rai după ce a gustat din fructul cunoașterii.

Filioque, originea Duhului Sfânt

Duhul Sfânt reprezintă un subiect controversat între ortodoxism și catolicism. Biserica Catolică susține că Duhul Sfânt vine de la Dumnezeu și de la Fiul Său, în timp ce Biserica Ortodoxă ne învață că Duhul Sfânt vine de la Dumnezeu și a fost trimis în lume prin Fiul său, Iisus Hristos. Duhul Sfânt vine doar de la Dumnezeu Tatăl, conform credinței ortodoxe, așa cum spune și Evanghelia după Ioan.

Întâlnirea cu Dumnezeu

Ortodocșii susțin că nimeni nu îl poate vedea pe Dumnezeu în timpul vieții, deoarece suntem păcătoși în fața Lui. Dar îl vom vedea după moarte, dacă ne mântuim de păcate și ajungem în Rai. În schimb credința catolică dă de înțeles că, în anumite circumstanțe cu totul deosebite, un simplu creștin L-ar putea vedea pe Dumnezeu când îi va cere îndurare și ajutor.

Existența Purgatoriului

În concepția catolică, între pământ și Rai există purgatoriul, acolo unde sufletele își spală păcatele. Dar Biserica ortdodoxă nu admite existența unei zone incerte. Nu există decât Rai și Iad, iertare sau condamnare veșnică în focurile gheenei. Purgatoriul nu apare nicăieri în Biblie, niciunul dintre apostolii lui Iisus nu vorbește despre un purgatoriu unde sufletele se pot spăla de păcate.

Supremația papală

Papa este considerat de către catolici urmașul Sfântului Petru și capul suprem al Bisericii creștine, ceea ce nu poate fi acceptat de către episcopii ortodocși. De asemenea, catolicii consideră că Papa este infailibil și atoateștiutor, că el nu poate greși, dar ortodocșii nu pot accepta această dogmă. Papa este om și este supus păcatului ca noi toți. El nu are esența divină a lui Iisus Hristos și nu poate înlocui puterea Mântuitorului.

Azimile versus pâinea dospită

În bisericile ortodoxe, prescura sau pâinea care se sfințește și se dăruiște credincioșilor la marile sărbători este făcută cu drojdie, este o pâine dospită. În schimb, catolicii au adoptat azima sau lipia simplă, făcută numai din făină și apă, așa cum o făceau vechii evrei.

Concepția imaculată

Catolicii susțin că Fecioara Maria ar fi fost întrupată de la Duhul Sfânt și nu s-a născut cu păcatul strămoșesc al lui Adam. Ortodocșii resping această dogmă și spun că Fecioara Maria, care este mai ales numită Maica Domnului în cultul ortodox, a fost fiica lui Ioachim și a Anei, un copil dăruit de Dumnezeu după numeroase rugăciuni. Ortocșii susțin că Maica Domnului a fost curățită de păcat la Buna Vestire, când a acceptat vrerea Domnului pentru a-l aduce pe lume pe Iisus Hristos.

Celibatul preoților

Preoții ortodocși sunt îndemnați să se căsătorească, să aibă familii numeroase și copii bine educați, care să reprezinte un exemplu în comunitate. Sunt obligați la celibet doar episcopii ortodocși. Preoții catolici depun jurământ de celibat și nu au voie să se căsătorească. În caz contrar, sunt nevoiți să renunțe la calitatea lor de duhovnici.

Divorțul

În Biserica Catolică, divorțul nu este acceptat, deoarece preotul este doar martorul acelei căsătorii, Dumnezeu fiind cel care legalizează cununia. În Biserica Ortodoxă, divorțul este acceptat, considerându-se că preotul care a unit doi oameni are dreptul să consfințească și divorțul în situații excepționale.

Indulgențele papale

În cultul catolic, se consideră că Papa are puterea de a șterge păcatele credincioșilor care fac o faptă deosebită în sprijinul bisericii și al comunității. Pentru creștinii ortodocși acest lucru pare o erezie. Niciun muritor nu ne poate șterge păcatele, chiar dacă este Papa. Păcatele trebuie iertate doar de Dumnezeu Tatăl și de Iisus Hristos la judecata cea de pe urmă.

Botezul și mirungerea

Preoții ortodocși miruiesc bebelușii cu mir sfințit în ziua botezului și îi închină lui Dumnezeu, făcându-i creștini. Preoții catolici nu miruiesc copiii la botez, ci la șapte – opt ani și atunci numai arhiereii fac acest ritual. De asemenea, la botez, copiii catolici sunt doar stropiți cu apă sfințită, în timp ce copiii ortodocși sunt scufundați în apă de trei ori.

Sărbătoarea Paștelui

Catolicii respectă calendarul gregorian pentru a calcula data Paștelui. De aceea, în majoritatea anilor, Paștele catolic se sărbătorește mai devreme cu o săptămână decât Paștele ortodox.

În ritul ortodox, se respectă calendarul iulian pentru a calcula Paștele, iar odată cu acesta și celelalte sărbători care sunt strâns legate de sărbătoarea Paștelui și anume Duminica Floriilor, Înălțarea Domnului sau Rusaliile.

Semnul crucii

Ortodocșii fac semnul crucii mai întâi la frunte, în numele Tatălui, apoi la dreapta, în numele Fiului, la stânga, în numele Duhului Sfânt, și apoi spre pământ, Amin. Catolicii fac semnul crucii de la stânga la dreapta. Atunci când te închini astfel, conform simbolisticii catolice, semnul crucii vine de la omul care se adresează lui Dumnezeu. Dar în cazul crucii de la dreapta la stânga, cum se întâmplă în cultul ortodox, vine de la Dumnezeu care binecuvântează omul.
O altă deosebire constă în faptul că ortodocșii țin primele trei degete unite atunci când se închină, în timp ce catolicii țin palma deschisă.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro