Moșii de iarnă 2025 – tradiții, obiceiuri, semnificație

Bunii creștini se pregătesc temeinic, spre finalul lunii februarie, pentru pomenirea morților la moșii de iarnă 2025. Cunoscuți în multe zone drept moșii din câșlegi, moșii de iarnă 2025 păstrează tradiții și obiceiuri neclintite, iar preoții din toate bisericile săvârșesc slujbe de pomenire pentru toți cei adormiți.

Primul mare praznic din an, închinat tuturor celor adormiți, pomeniți sau nepomeniți, este rânduit de biserică în ultimele zile din luna februarie. Moșii de iarnă 2025 vor fi prăznuiți sâmbătă, pe data de 22 februarie, înainte de Duminica Înfricoșatei Judecăți.

Moșii de iarnă au o semnificație aparte în cultul ortodox. Este primul praznic închinat tuturor celor care au plecat la Domnul, dar mai ales celor care nu mai au parte de nicio pomenire, celor care nu mai au urmași să le poarte pomenile. Totodată, moșii de iarnă reprezintă praznicul la care biserica îi pomenește și se roagă și pentru cei care au murit singuri, pentru cei care au murit fără lumânare sau pentru cei care au avut o moarte năpraznică, violentă.

Un bun creștin se va ruga la moșii de iarnă 2025 pentru toți cei adormiți, deoarece rugăciunile lui și lumina lumânărilor aprinse pentru sufletul morților îi îndrumă către Împărăția lui Dumnezeu. Iar rugăciunile ne ajută și pe noi, cei rămași să le pomenim numele, să ne găsim liniștea și să ne apropiem mai mult de învățăturile lui Hristos.

Moșii din câșlegi sau sâmbăta părinților

În vremurile mai vechi, în lumea satului, ziua în care se pomeneau moșii de iarnă era numită sâmbăta părinților, iar în unele zone era cunoscută drept moșii din câșlegi. Termenul de câșlegi desemna perioada cuprinsă între postul Crăciunului și postul Paștelui, adică perioada în care se țineau sărbătorile de iarnă, urmate de șezători și petreceri pentru pețit pe la casele cu fete de măritat. Femeile destoinice din sat chemau fetele tinere la clacă, să își coasă zestrea, și pe tinerii flăcăi să își caute mirese. Câșlegile erau perioada în care se încheiau cele mai multe logodne, deoarece tinerii aveau ocazia să se cunoască la diverse petreceri de iarnă sau șezători.

Toate această perioadă se încheia cu moșii de iarnă sau moșii din câșlegi, care anunțau sfârșitul petrecerilor și începutul Postului Mare, o lungă perioadă de cumpătare, muncă și rânduială înainte de Paște.

Câșlegile erau totodată perioada în care se consumau cele mai multe produse din carne, iar moșii din câșlegi reprezintă singura sâmbătă închinată morților în care se dau de pomană diverse preparate din carne de porc.

Și în zilele noastre, pachetele de pomană pentru moșii de iarnă 2025 cuprind bucate sățioase, multe sarmale, friptură de porc sau de păsare, dar mai ales răcituri sau piftie. Este ultima zi din an în care se mai consumă piftie de porc sau de pasăre, iar semnificația ei este una specială, deoarece în tradiția culinară românească, răcitura este asociată cu iarna, cu gerul năpraznic și cu zăpada bogată.

După cum spunea o veche superstiție, dacă avem zăpadă la moșii de iarnă 2025, vom avea parte de o primăvară mănoasă și de un an cu recolte bogate. Dar, dacă vine zăpada după moșii de iarnă, atunci primăvara va fi rece și pomii nu vor mai avea roade bune!

Moșii de iarnă și moșii de vară

Moșii de iarnă 2025 sunt primii din an după Nașterea Domnului. Moșii sunt întotdeauna prăznuiți sâmbăta, o zi închinată sufletelor adormite, conform tradiției bisericești. Deoarece sâmbăta, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a coborât în pământ pentru a ne deschide nouă calea către ceruri.

Moșii de iarnă sau sâmbăta morților de iarnă pică întotdeauna spre finalul iernii, în luna februarie, înainte de Lăsata secului de carne.

Următorul mare praznic închinat strămoșilor va fi sâmbăta moșilor de vară care sunt întotdeauna pomeniți cu o zi înainte de Rusalii, la 49 de zile de la Paște. În calendarul ortodox, Moșii de vară sunt urmați de Pogorârea Duhului Sfânt, care are loc la 50 de zile după Paște. Iar anul acesta, moșii de vară vor fi pe data de 7 iunie.

Dacă, la moșii de iarnă, creștinii pregătesc bucate foarte bogate în carne pentru a da de pomană, la moșii de vară se obișnuiește să se dea de pomană orez cu lapte și multe fructe dulci, prăjituri de casă și plăcinte.

Când sunt sâmbetele morților peste an

În tradițiile noastre creștinești, moșii sau strămoșii au mai multe praznice, astfel că mulți creștini țin moșii de toamnă, dar și moșii de primăvară. De asemenea, mai sunt și alte sâmbete închinate morților în preajma unor sărbători cu dată fixă, așa cum sunt moșii de mucenici, pe 9 martie, moșii de Sf. Ilie, moșii de Sântă Maria Mare sau moșii pomeniți în Ziua Crucii.

Moșii de toamnă sunt prăznuiți înainte de a începe Postul Crăciunului, fie în ultima sâmbătă din luna octombrie, fie în prima sâmbătă din luna noiembrie. Moșii de toamnă 2025 vor fi pe data de 1 noiembrie.

Iar moșii de primăvară sunt știuți drept moșii de Florii, pentru că ei se prăznuiesc în sâmbăta lui Lazăr, dinaintea Floriilor. În anul 2025, se face parastas pentru moșii de primăvară în data de 12 aprilie, ținând cont de faptul că pe data de 13 aprilie va fi Duminica Floriilor și Intrarea Domnului în Ierusalim.   

Indiferent de data la care sunt prăznuiți morții, praznicele lor se țin întotdeauna în zilele de sâmbătă, deoarece sâmbăta a fost coborât trupul lui Iisus în mormânt, după ce a fost răstignit pe Cruce în Vinerea Neagră.

Cum te pregătești pentru moșii de iarnă 2025

Un bun creștin va merge întotdeauna la biserică, la slujba de pomenire a morților, aducând colivă, colaci, vin roșu și lumânări. Acestea sunt principalele daruri care se aduc la biserică pentru pomenirea celor adormiți.

Colacii se pregătesc în casă, din aluat simplu dospit, sau se comandă din timp la patiserii și brutării. Se obișnuiește să se pregătească cel puțin 3 colaci împletiți, care poartă de obicei o cruce din aluat în centru. Cei trei colaci se pun într-un coș, lângă colivă și vin, și în ei se înfig lumânări care se vor aprinde la biserică, atunci când începe slujba.

Tot în coș, lângă colivă, se mai pune un vas cu porții mici din fiecare preparat care se dă de pomană. Spre exemplu, se pun trei sarmale, o bucată de friptură și pilaf, un pahar cu piftie, un fruct și o prăjtură sau ceva dulce.

Părintele va oficia slujba de pomenire în numele tuturor celor decedați și va sluji coliva și colacii, sfințind simbolic toate preparatele pregătite apoi să fie împărțite după slujbă.  

Ce se gătește la moșii de iarnă 2025

Conform tradiției, sâmbăta morților de iarnă este singurul mare praznic în care se împarte carne. În popor li se mai spune moșilor de iarnă moșii de piftii, pentru că este o adevărată tradiție să se pregătească mici vase cu piftie de porc și să se împartă în amintirea părinților și bunicilor.

Creștinii care fac pomană la moșii de iarnă, trebuie să pregătească din timp bucatele în vase noi și să meargă la biserică, unde se ține parastas.

De obicei, gospodinele pregătesc la moșii de iarnă 2025 piftie de porc, bucăți de friptură de porc sau de pasăre cu pilaf, orez cu lapte, plăcinte cu brânză, plăcintă cu mere sau prăjituri. În Transilvania, gospodinele dau de pomană un chec cu mere, iar în Bucovina, pregătesc plăcinte cu brânză dulce.  

Toate aceste vase trebuie însoțite de un pahar de vin roșu și de o lumânare. În zona Moldovei se mai dă de pomană și un prosop sau un ștergar de bucătărie, alături de bucate. 

Întotdeauna, când se dă un vas cu mâncare de pomană se aprinde lumânarea, lumina ei reprezentând lumina lui Dumnezeu care îi ocrotește pe cei adormiți.  

Tradiții în sâmbăta moșilor de iarnă

Cinstea care li se aduce moșilor în popor face cinste tuturor celor care își pomenesc morții. Așa cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.

Dincolo de rugăciuni și pomeni, românii au respectat dintotdeauna tradițiile de moși. Datoria oricărui creștin, la moșii de iarnă 2025, este să meargă la biserică și să pregătească din timp câteva farfurii sau pachete cu pomană. Dar în sâmbăta morților, nimeni nu trebuie să mai gătească, să dea cu mătura sau să facă diverse treburi în gospodărie.

Femeile mai bătrâne din sat spun că, dacă mături prin casă, arunci gunoiul în gura morților, ceea ce reprezintă un mare păcat.

Sâmbăta morților se cinstește prin parastasul de la biserică și pomană, dar și prin rugăciune și odihnă. Femeile nu lucrează, nu spală rufe și nu dau cu mătura. Se spune că cine spală rufe la moșii de iarnă, va tremura tot anul de frig ca piftia.

De altfel este și ultima zi din iarnă în care se mai mănâncă piftie. A doua zi, fiind Lăsata secului de carne, creștinii nu mai pot mânca nici piftie, nici alte preparate din carne. Pot mânca doar ouă, brânză sau lapte.

Dacă mai rămâne piftie de la pomana care se face în sâmbăta morților, ea trebuie aruncată. În caz contrar, se spunea în popor că se întoarce iarna grea cu viscol și nămeți mari, dacă oamenii mâncau piftie a doua zi, de Lăsata secului.

De asemenea, un alt obicei pe care orice creștin îl respectă în sâmbăta morților, este acela de a merge la cimitir la rudele și părinții decedați. Aici, trebuie aprinse lumânări pentru sufletele morților și pot fi aduse mici icoane sau flori de primăvară pentru a cinsti memoria celor plecați dintre noi.

foto: Shutterstock