Generația Beta – ce înseamnă și ce trebuie să știm despre ea

Anul 2025 este văzut drept o bornă care marchează o nouă generație, dominată de tehnologie, inteligența artificială și automatizare. Generația Beta va fi prima generație care va folosi AI în practicile de zi cu zi și va transforma interacțiunea socială în moduri inedite, pe care nici nu le putem imagina în prezent.

Începe era unei noi generații, generația Beta, care va cuprinde copiii născuți începând cu anul 2025 până în anul 2039. Cei mai mulți dintre ei vor trăi până la mijlocul secolului XXII. Ei sunt copiii Milenialilor și ai tinerilor Alpha, două generații care s-au adaptat treptat cu tehnologii avansate. Dar copiii din generația Beta vor fi nevoiți să facă un salt uriaș în comparație cu părinții lor!

Firma de cercetare McCrindle afirmă că Generaţia Beta va reprezenta 16% din populația globală până în anul 2035 și se așteaptă ca cei mai mulți copii Beta să fie predominant modelați de tehnologie, într-o măsură mult mai mare decât sunt și vor fi părinții lor din generația Alpha.

Ce înseamnă teoria generațiilor

Teoria generației Strauss-Howe, denumită și Teoria celei de a Patra Cotituri, a fost creată de autorii William Strauss și Neil Howe, și descrie un ciclu teoretic al generațiilor din istoria Americii.

Potrivit teoriei, evenimentele istorice sunt asociate cu personaje generaționale recurente (arhetipuri). Fiecare arhetip generațional dezlănțuie o nouă eră (numită cotitură) în care există un nou climat social, politic și economic. Cotiturile au tendința de a dura aproximativ 20–22 de ani. Acestea fac parte dintr-un ciclu larg numit saeculum (care se întinde de obicei pe 80–100 de ani, deși unele saecula au durat mai mult).

Teoria afirmă că, după fiecare saeculum, reapare o criză în istoria Americii, care este urmată de o revenire (apogeu). În timpul acestei redresări, instituțiile și valorile comunitare sunt puternice. În cele din urmă, arhetipurile generațiilor viitoare atacă și slăbesc instituțiile în numele autonomiei și individualismului, ceea ce creează, în cele din urmă, un mediu politic tumultuos care sporește condițiile pentru o altă criză.

Arhetipurile generațiilor

Autorii spun că ciclul istoriei produce patru arhetipuri generaționale care se repetă secvențial, în ritm cu ciclul crizelor și al deșteptărilor. În lucrarea lor Generations, ei denumesc aceste patru arhetipuri idealist, reactiv, civic și adaptiv.

Profeții sau idealiștii

Generațiile de Profeți încep copilăria într-o vreme de Apogeu, cu o viață comunitară puternică și un consens în jurul unei noi ordini sociale. Profeții sunt copiii din ce în ce mai răsfățați ai acestei epoci postcriză, se maturizează tineri cruciați autocentrați ai unei deșteptări, se concentrează asupra moralei și principiilor la mijlocul vieții și ajung ca vârstnici să conducă o altă criză. Exemple: generație transcendentală, generație misionară, baby boomers.

Nomazii sau reactivii

Generațiile de Nomazi încep copilăria în timpul unei Deșteptări, o vreme de idealuri sociale și de programe spirituale, atunci când adulții tineri atacă cu pasiune ordinea instituțională stabilită. Nomazii cresc drept copii sub-protejați în timpul acestei deșteptări, se maturizează ca tineri adulți alienați, devin lideri pragmatici la mijlocul vieții în timpul unei crize și îmbătrânesc ca vârstnici rezistenți postcriză. Exemple: generația aurită, generația pierdută, generația X.

Eroii sau civicii

Adulții tineri care au luptat în cel de-al doilea război mondial s-au născut la începutul secolului al XX-lea. Ei fac parte din generația GI, care urmează arhetipul eroic.

Eroii (civicii) intră în copilărie după o Deșteptare, în timpul unei Destrămări, o vreme de pragmatism individual, de autonomie personală și laissez-faire. Eroii cresc drept copii din ce în ce mai protejați după Deșteptare, se maturizează ca tineri adulți optimiști orientați spre echipă în timpul unei crize, devin energici și încrezători la vârsta mijlocie, și ajung vârstnici cu putere politică, atacați de o altă Deșteptare. Exemple: generația GI, milenialii.

Artiștii sau adaptivii

Artiștii intră în copilărie după o Destrămare, în timpul unei Crize, o perioadă în care mari pericole diminuează complexitatea socială și politică în favoarea consensului public, a instituțiilor agresive și a unei etici a sacrificiului personal. Artiștii cresc supraprotejați de adulții preocupați de criză, se maturizează ca adulți tineri socializați și conformiști ai unei lumi postcriză, ajung în viața mijlocie lideri orientați către proces în timpul unei Deșteptări și devin vârstnici empatici post-Deșteptare. Exemple: generație progresistă, generația tăcută, generația Z

Succesiunea generațiilor

Conform teoriei Strauss-Howe, fiecare generație a căpătat un nume simbolic, care s-a extins și asupra generațiilor din Europa, nu doar a celor din Statele Unite ale Americii. Trecem în revistă doar generațiile din secolele XX și XXI.

1900 – 1927 – Generația Eroilor (civici) – primul război mondial, prohibiția, epocă de destrămare;

1928 – 1945 – Generația Tăcută (adaptivi) – al doilea război mondial, marea criză;   

1946 – 1964 – Generația Baby Boom (idealiști) – perioadă de apogeu, America văzută ca o superputere;

1961 – 1981 – Generația X (reactivi) – deșteptarea, revoluția conștiinței;

1982 – 1995 – Generația Y sau Milenialii (civici) – războaiele culturale, postmodernismul, marea regresie;

1996 – 2010 – Generația Z (idealiști) – consideră rețelele sociale comunicare, definesc diferit egalitatea, diversitatea și incluziunea, atrași de călătorii, dar anxioși și prudenți;

2010 – 2024 – Generația Alpha (adaptivi) – schimbările climatice, terorismul, criza economică, răspândirea opioidelor;

Generațiile puternice versus generațiile recesive

O generație este considerată „dominantă” sau „recesivă” în funcție de cotitura trăită în tinerețea adultă. Dar, pe măsură ce o generație de tineri se maturizează și își definește personalitatea sa colectivă, un arhetip generațional opus se află la vârful său de putere la vârsta mijlocie.

• Dominant: comportament independent + atitudini în definirea unei ere
• Recesiv: rol dependent în definirea unei ere
• Generații dominante
  • Profeții: Deșteptarea ca adulți tineri. Deșteptarea, definită: Instituțiile sunt atacate în numele autonomiei personale și spirituale
  • Eroii: Criza ca adulți tineri. Criza, definită: Viața instituțională este distrusă și reconstruită ca răspuns la o amenințare percepută pentru supraviețuirea națiunii
• Generații recesive
  • Nomazii: Destrămarea ca adulți tineri. Destrămarea, definită: Instituțiile sunt slabe și nesigure, individualismul este puternic și înfloritor
  • Artiștii: Apogeul când devin adulți tineri. Apogeul, definit: Instituțiile sunt puternice și individualismul este slab

Ce viitor va avea generația Beta

Pornind de la teoria generațiilor, sociologul american Mark McCrindle a denumit cea mai recentă generație modernă, care se luptă acum să se adapteze rapid la tehnologie, drept generația Alpha. Este prima generație din epoca modernă care a început să integreze tehnologia, să se folosească de beneficiile ei, dar să îi recunoască și pericolele.

Copiii din generația Alpha sunt numiți de unii sociologi drept copiii iPad. Copiii lor, cei care vor forma generația Beta, vor fi copiii AI, copiii unei epoci marcate de revoluții fără precedent pe toate planurile. Ei se vor confrunta, începând cu anii 2030 – 2035, cu situații și crize mult mai acute în ceea ce privește securitatea, siguranța on-line, criza climatică și schimbările demografice. 

Lumea virtuală versus lumea reală

Copiii din generația Beta vor avea mult mai puține probleme de adaptare cu Inteligența Artificială. Pentru ei, lumea virtuală și lumea reală nu vor mai avea granițe și se vor întrepătrunde firesc, sunt de părere sociologii fundației McCrindle.

Va fi, probabil, prima generație care va folosi intens transportul autonom, aplicații și servicii medicale la distanță și spații virtuale imersive. În anii lor de formare, copiii Beta vor folosi diverși algoritmi AI care îi vor ajuta în educație, comunicare, socializare și alte aspecte ale vieții cotidiene precum cumpărăturile, transportul, vacanțele.

Beneficiile AI

Cu toate că părinții acestei noi generații, părinții din generația Z sau Alpha, sunt mult mai conștienți de efectele negative ale tehnologiei, ei vor încerca să ofere copiilor un echilibru mai mare între viața reală și AI. Părinții copiilor Beta sunt mult mai conștienți de riscurile și efectele negative ale tehnologiei, decât părinții din generația Milenialilor.

Dar tehnologia nu poate fi oprită, iar copiii Beta vor crește odată cu ea, se vor dezvolta într-o lume în care AI va condiționa multe aspecte ale vieții, mai ales educația și construirea unei cariere sau relațiile interpersonale.

Așteptări și pretenții mai mari

Generația Beta va moșteni, de asemenea, o lume care se confruntă cu provocări sociale majore. Cu schimbările climatice, schimbările populației globale și urbanizarea rapidă în prim-plan, sustenabilitatea nu va fi doar o preferință, ci o necesitate. Această generație va fi crescută de părinți din generația Millennialilor și părinții din generația Z, dintre care mulți acordă prioritate adaptabilității, egalității și conștiinței ecologice.

Tinerii din Generația Beta vor avea o gândirea mult mai universală, globală, mai concentrată pe comunitate și pe colaborare și parteneriat. Educația lor va sublinia importanța inovației nu doar pentru comoditate, ci și pentru rezolvarea provocărilor presante ale epocii lor.

Conectați și totuși singuri

Conexiunea socială va arăta diferit pentru Generația Beta. Născuți într-o lume a tehnologiei mereu active, ei vor naviga on line pentru a-și găsi prietenii, pentru a se educa și pentru a construi cariere într-o eră în care interacțiunea digitală este implicită. Cu toate acestea, modelarea propriilor identități digitale trebuie făcută cu atenție și înțelepciune de către părinți care trebuie totodată să le inducă un puternic sentiment de individualitate – atât în mediile online, cât și offline.

Prezicem că Generația Beta va întruchipa echilibrul dintre hiperconectivitate și expresie personală. Ei vor redefini ce înseamnă să aparții unei comunități, îmbinând relațiile personale cu legăturile dezvoltate în comunitățile digitale globale, arată sociologii McCrindle.

foto: Shutterstock