Am uitat de mult să mai facem bragă, dar expresia ieftin ca braga a rămas în tradiția orală și este folosită la fel de des ca acum un secol. Află ce semnifică de fapt expresia ieftin ca braga, în ce context o poți folosi și ce simboliza pe vremuri braga.
Cu mult înainte să descoperim lămâile și limonada, braga era băutura cea mai apreciată vara și se vindea cu doi bani la fiecare colț de stradă. Comercianții de bragă erau des întâlniți prin Constanța și Mangalia, prin București sau Craiova. În zilele noastre mai avem șansa să gustăm braga de odinioară doar la târgurile cu produse tradiționale din sudul țării.
Băutura aceasta acrișoară, răcoritoare și hrănitoare, se fabrica mai ușor și mult mai ieftin decât berea, drept pentru care expresia ieftin ca braga a început să se răspândească prin toate provinciile românești și a rămas la fel de populară și în zilele noastre.
Cât de ieftin? Ieftin ca braga, pentru că ingredientele folosite erau deosebit de ieftine și din ele comercianții ambulanți făceau zeci de litri de bragă cu numai câțiva lei. Iar un pahar de bragă era atât de ieftin că și-l permitea aproape oricine.
Băutura era la îndemâna tuturor și se cumpăra de pe stradă. Când îți era mai sete, pe arșița verii, mai degrabă găseai un vânzător de bragă, decât o cișmea cu apă bună de băut. Băutura a cunoscut perioada ei de glorie în secolele trecute, fiind deosebit de apreciată inclusiv de oamenii cu dare de mână din Bucureștiul interbelic, unde bragagii își vindeau marfa și în piețe, dar și pe la terase sau cofetării.
De unde vine braga
Braga are o istorie curioasă, la fel de controversată precum gustul ei. Este o băutură făcută din cereale măcinate și puse la fermentat. Procesul de fabricare nu este tocmai simplu, dar nici prea complicat. Se pare că originile ei sunt foarte vechi, băutura aceasta fiind inventată în Asia Mică, de unde a fost adusă de turci prin secolul al X-lea către meleagurile noastre.
Pe măsură ce Imperiul Otoman a cucerit noi teritorii, braga a căpătat și ea mai multă popularitate. Ea a devenit tot mai populară în Balcani, iar fabricarea ei a devenit o îndeletnicire comună, fiind pregătită atât în casele oamenilor de rând, cât și în palatele sultanilor. La Istanbul erau peste 300 de brăgării în secolul al XVI-lea, braga fiind populară și accesibilă tuturor păturilor sociale, ba chiar recomandată ienicerilor pentru virtuțile ei.
Istoria acestei băuturi se schimbă din momentul în care apar tot felul de variante de bragă cu opium și cu alcool, drept pentru care bragagii își atrag furia sultanului. În secolul al XVII-lea, sultanul Mehmed al IV-lea (1648-1687) interzice băuturile alcoolice, pe lista cărora este inclusă și braga.
Cu toate acestea, braga nu a dispărut din Balcani. La începutul secolului al XIX-lea se răspândește tot mai mult rețeta de bragă albaneză, mai dulce și mai aromată, care devine populară și la Istanbul. Aceasta conținea miere, era mai densă și mai parfumată decât braga armenească și era considerată mult mai hrănitoare.
Ce gust și ce culoare are braga
Braga turceasca sau boza, decorata cu naut copt si scortisoara
Dacă întâlnești producători de bragă pe la târgurile tradiționale, profită și gustă un pahar din această băutură cu parfum oriental! Vei descoperi că braga are un gust cu totul deosebit, unic, dulceag și totodată fermentat.
Braga îți potolește setea și îți dădea poftă de viață, fiind un tonic natural, gustos și acidulat, chiar dacă are un aspect mai puțin apetisant. Nu poate fi comparată cu nicio altă băutură răcoritoare de vară, nici cu socata, nici cu limonada.
Braga tradițională are o consistență mai densă, nu este lichidă și transparentă. Are o culoare gălbuie, tulbure, este ușor mucilaginoasă, datorită bacteriilor care se dezvoltă prin fermentație, și are urme ușoare de alcool. Cu toate acestea, nu este deloc o băutură alcoolică, ci o băutură fermentată nutritivă și tonică.
Iată cum descria Andrei Pleșu braga, de care se bucura uneori în copilărie:
„Una dintre bucuriile copilăriei mele era paharul cu bragă de 40 de bani. (…) Aspectul oarecum suspect al băuturii mele preferate nu mă impresiona: percepeam, fireşte, culoarea şi consistenţa ei vag noroioasă, discreta ei mireasmă de borhot, urma prăfoasă care rămânea pe fundul paharului. Dar dacă era suficient de rece şi dacă fermentase îndeajuns ca să fie acidulată, braga mi se părea perfectă”, descria scriitorul Andrei Pleşu braga, într-un articol publicat în ”Dilema Veche”.
Cum se folosește expresia ieftin ca braga
De cele mai multe ori, bunicii sau părinții noștri folosesc expresia ieftin ca braga tocmai pentru a accentua faptul că un anumit produs are un preț foarte mic și accesibil. Mai poți auzi uneori expresia prin piețe și târguri pe la comercianții care își laudă marfa și vor să atragă clienții cu prețul ei scăzut.
Expresia ieftin ca braga poate fi folosită atât cu sensul ei concret, de produs foarte ieftin, dar și cu o urmă de sarcasm, în cazul în care pui la îndoială faptul că un produs poate fi cu adevărat ieftin.
Ieftin ca braga? Ce mai este azi ieftin? Nimic nu mai este ieftin… până și braga s-a scumpit pentru că este atât de rară și greu de găsit.
Ce beneficii are braga pentru sănătate
Ieftină sau scumpă, braga a rămas totuși o băutură savuroasă, cu o aromă veche și calități deosebite tocmai pentru că este o băutură 100% naturală. Nu poți obține bragă din amestecuri de prafuri. Gustul ei autentic se obține numai prin coacerea și fermentarea unor turte de cereale, la care se poate adăuga puțină miere sau vitamina C.
Principalele ingrediente sunt boabele de mei, făina de grâu și mălaiul, dar adevărații producători de bragă care o mai fabrică și azi la Constanța sau la Drobeta Turnu Severin mai folosesc câteva ingrediente pe care le țin secrete.
Cerealele fermentate, însă, reprezintă ingredientele de bază și, datorită lor, braga conține vitaminele A, B (B1, B2, B3, B6, B12), C, E, acid lactic, enzime și alte elemente nutritive cum ar fi proteine, calciu, fosfor, fier și zinc. Acidul lactic îi dă un gust proaspăt, ușor acidulat și o face îndrăgită. Tot acidul lactic din bragă stimulează digestia și are un rol tonic alături de celelalte enzime și săruri minerale.
Braga este o băutură tonică, te hidratează pe timp de vară și aduce un aport de vitamina C naturală și de vitamine din seria B, esențiale pentru sistemul imunitar și pentru refacerea energiei. Braga era recomandată pe vremuri soldaților, iar azi este recomandată adolescenților, mai ales după sport și efort fizic.
Totodată, se poate spune că braga ajută microbiomul uman și ajută bacteriile bune să lupte cu agenții patogeni care atacă sistemul digestiv. Te ajută să îți refaci energia și este recomandată în perioadele de convalescență sau în perioadele în care suferi de astenie.
2 rețete de bragă după metodele tradiționale
Modul în care se prepară braga necesită răbdare și câteva cunoștințe despre fermentarea alimentelor. Chiar dacă era o băutură ieftină și ușor de făcut, procesul dura câteva zile. Te gândești poate la expresia ieftin ca braga, dar trebuie să ai puțină răbdare până când obții renumita băutură.
Braga cu 5 tipuri de semințe
Ingrediente:
600 grame de mei;
200 grame de orz;
200 grame de secară;
500 grame de tărâţe de grâu;
200 grame de mălai.
Mod de preparare:
Toate semințele se curăță de impurități și se spală cu două, trei rânduri de apă caldă. Se pun apoi într-un vas cu puțină apă și se depozitează recipientul într-un loc călduț, pentru a favoriza germinarea. Semințele vor absorbi apa și vor încolți după două, trei zile, proces care sporește valoare nutritivă a acestei băuturi și este absolut necesar pentru a obține gustul ușor acidulat.
Se scurge apa din recipient după două – trei zile, iar semințele se usucă și se macină. Semințele se lasă la uscat întinse pe hârtie de copt la soare sau se pot usca mai repede la microunde.
Se prepară un aluat din pulberea obținută din semințe folosind mălai, tărâte de grâu și apă călduță.
Se fac turte subțiri din aluat, care se pun la copt în cuptor timp de numai câteva minute, cu mare grijă să nu se ardă.
Se rup turtele în bucăți mici, se pun într-un butoi cu o capacitate de 10 litri și se toarnă 6 litri de apă fierbinte deasupra.
Se lasă amestecul la fermentat timp de trei zile. Se mai poate adăuga miere, zahăr sau diverse arome precum scorțișoara. Se toarnă braga în borcane mari de sticlă și se lasă să se decanteze o zi la rece, apoi se servește.
Braga turcească cu bulgur
Ingrediente:
300 g zahăr;
250 g bulgur;
8 g drojdie uscată;
Esență de vanilie;
Apă.
Mod de preparare
Se lasă bulgurul la înmuiat peste noapte într-un vas cu apă, iar a doua zi se mai adaugă apă, cât să acopere bulgurul, și se pune la fiert, la foc mic, până când se înmoaie compoziția. Se lasă la fiert, la foc mic, pentru aproximativ două ore și jumătate, spre 3 ore.
Separat, drojdia se amestecă cu două linguri de zahăr și cu puțină apă călduță, se lasă deoparte 10 minute, apoi se toarnă peste bulgurul fiert și se amestecă bine până când se omogenizează ingredientele. Se mai adaugă și apă, dacă mai este nevoie, pentru a se obține consistența unei supe groase.
Amestecul obținut se lasă acoperit cu un prosop, pentru trei zile să fermenteze, într-un loc rece, și se mai amestecă din când în când.
După ce amestecul a fermentat, se adaugă esența de vanilie, restul de zahăr și apă până când capătă o consistență solidă. Se dă la frigider compoziția peste noapte, a doua zi se presară scorțișoară deasupra și se poate consuma.