De ce se mănâncă pește de Revelion

Familiile înstărite de la oraș aveau întotdeauna pește de Revelion! Iar românii cu dare de mână organizau mese bogate de Anul Nou de la care nu lipseau icrele, aperitivele cu pește și câte un pește mare și gras, bine garnisit cu legume și orez.

De unde vine tradiția de a mânca pește de Revelion

Tradiția de a pregăti pește de Revelion are deja câteva secole bune pe meleagurile noastre, cu rădăcini în tradițiile popoarelor învecinate, dar și în simbolurile creștine pe care le poartă peștele.

Câteva superstiții pline de tâlc vorbesc despre carnea de pește care a căpătat o semnificație deosebită în tradițiile românești. Nu întâmplător, în cele mai lungi și grele posturi de peste an există dezlegare la pește, în zilele cu mari sărbători. După zilele de post, este mare bucurie pentru creștini să gătească pește și să se ospăteze cu o carne albă și dulce, plină de savoare.

Dacă la masa de Crăciun, românii pregătesc în mod tradițional sarmale și friptură de porc, deoarece porcul aduce prosperitate, la masa de Anul Nou se mănâncă pește și nu oricum… ci pregătit după un tipic anume.

Ce semnificație are carnea de pește de Revelion

Peștele este un vechi simbol al sănătății și al prosperității la români. Câți pești are marea, tot atâția bani și bucurii să ai în anul care vine, spune o vorbă veche din bătrâni.

Este musai să pregătești pește de Revelion și trebuie să alegi un pește mare, cu o carne gustoasă, dulce și albă, ca noul an să fie mănos, plin de dulceață, de fericire și de bucurii.

Peștele de Revelion nu se taie, se gătește întreg, pentru că altfel se fărâmițează norocul. Cu cât este mai mare, mai gras și mai rotunjor, numai bun să ajungă la toți mesenii, cu atât peștele îți poartă noroc în anul care vine.

O vorbă înțeleaptă spune că cel care mănâncă pește de Revelion va trece prin necazuri ca peștele prin apă. Drept urmare, nu uita să cumperi un pește întreg, proaspăt și frumos, să îl pui la cuptor cu o garnitură bogată de legume și să te delectezi cu aroma lui fragedă la masa de Anul Nou.

O altă superstiție spune că peștele se mănâncă imediat după ce ai ciocnit șampania la miezul nopții. De îndată ce se încheie focurile de artificii, este bine să aduci pe masă platoul cu pește, pentru că el reprezintă norocul, sănătatea și bunăstarea ta în noul an.

Nu trebuie să uităm nici semnificațiile creștine deosebite pe care le are peștele. Încă din primele secole ale creștinismului, peștele era simbolul lui Iisus și era crestat adesea în lăcașurile de cult ale primilor creștini, pe cruci, dar și pe coaja pâinii pe care o împărțeau sărmanilor. Pentru creștini, peștele a rămas până în zilele noastre un simbol al credinței sincere, al pocăinței și al generozității. Până și cei care nu au mers niciodată la biserică au auzit povestindu-se minunata întâmplare pe care a făcut-o Iisus când a înmulțit doi pești și trei pâini de mii de ori pentru a sătura sutele de oameni veniți să îl asculte.   

Vorbind despre înmulțit…. un alt obicei de Revelion, cunoscut mai degrabă în zona Dobrogei și a Constanței, spune că trebuie să iei câțiva solzi curați de pește și să îi pui în portofel în noaptea dintre ani. Astfel se vor înmulți banii tăi în noul an, pe cât de mulți solzi are peștele pe care îl mănânci.  

Ce pește se mănâncă la masa de Revelion

În pofida faptului că avem numeroase surse de pește gustos și suntem o țară dăruită cu mare și cu un fluviu bogat în pește, românii consumă foarte puțină carne de pește în comparație cu alte popoare. Consumul anual abia atinge 8 kilograme de pește, în condițiile în care alte popoare din Uniunea Europeană au un consum de cinci ori mai mare pe cap de locuitor.

Peștele este o delicatesă pentru mulți români din cauza prețului ridicat, dar nu lipsește de pe masă la zile de mari sărbători. Tradiția de a mânca pește de Revelion se păstrează cu sfințenie în toate regiunile țării, iar românii aleg tot felul de variante, inclusiv peștele congelat sau peștele din conserve.

Cele mai apreciate specii de peşti de către români sunt macroul, heringul, şprotul şi codul, dintre speciile marine. Dintre speciile de apă dulce, păstrăvul, crapul şi şalăul sunt cele care se regăsesc cel mai des pe mesele noastre. În ceea ce privește vânzările, cel mai solicitat și consumat pește este crapul, fie că provine din Dunăre, din fermele piscicole din țară sau din import.

Dar ce pește este bine să alegi de Revelion? Tradiția spune că trebuie să fie un pește cu carnea albă și dulce, așadar tot crapul rămâne rămâne pe primul loc pentru românii care pregătesc pește de Anul Nou. Pe locul doi se clasează păstrăvul, mai scump, dar mult mai gustos și nutritiv. Ba chiar se spune că trebuie să mănânci păstrăv de Revelion, să fii iute și curat precum peștele de râu.

Pentru românii cu dare de mână, știuca este o alegere pretențioasă, dar foarte dulce și aromată. Somonul și codul au intrat și ele în meniul nostru de Sărbătoare de câțiva ani, iar din hering sau macrou pregătim aperitive delicioase care deschid masa de Anul Nou.  

Ce alte preparate au semnificații deosebite în noaptea de Revelion

Peștele nu este singurul aliment încărcat de tradiție și simboluri pe masa de Anul Nou. Românii mai au bunul obicei de a mânca preparate din carne de gâscă. Așa cum gâsca plutește cu ușurință pe apă, tot așa vom trece și noi peste necazuri în anul care vine.

Tot la masa de Revelion se pun fructe rotunde, pentru că ele simbolizează ciclul neîntrerupt al vieții și ne protejează norocul. De asemenea, nu trebuie să lipsească vinul roșu dătător de sănătate și nici carnea de porc, deoarece porcul este un animal spornic și un simbol al bogăției.

Dintre toate bunătățile, una singură este interzisă pe masa de Revelion și anume carnea de găină sau de pui. O superstiție spune că găina are obiceiul să împrăștie cu ghearele boabele și aduce risipă în curtea omului. Așadar, ferește-te să prepari ceva din carne de pui, să nu se risipească norocul în anul cel nou.

Superstiții și credințe vechi despre pește

Românii credeau pe vremuri că peștele era un aliment de post și se consuma precum bureții de pădure, fără opreliște, în orice zi a posturilor de peste an. Se spune, însă, că Sf. Toader a fost schingiuit de de soldații împăratului Domițian și aruncat în mare, să fie mâncat de pești. De atunci, peștii au gustat sânge și carnea lor au fost interzisă în post.

O altă poveste cu rădăcini creștine spune că Iisus se ducea adesea la pescuit și le dădea voie apostolilor săi să mănânce pește fără nicio interdicție. Până într-o zi în care un pește l-a mușcat de deget și de atunci oamenii spun că peștele nu trebuie consumat când postești, pentru că vei vărsa sângele Domnului.

Ce alte popoare mai mănâncă pește de Revelion

În multe alte culturi, peștele este un simbol al fertilității, abundenței și longevității. În plus, culoarea argintie a solzilor de pește era asociată cu banii de argint, așadar cu bogăția. Heringul argintiu, un pește gustos, cu carnea albă și grasă, este consumat tradițional de Revelion în multe zone din Scandinavia, Polonia și Germania. Heringul murat era foarte apreciat și consumat îndeosebi în Țările de Jos, în Suedia sau în Norvegia. Datorită abundenței sale, heringul a devenit un simbol norocos de Anul Nou care s-a răspândit și în SUA, în state precum Minnesota, Wisconsin sau Iowa, datorită emigranților din țările scandinave.

Chinezii au și ei o lungă tradiție culinară și consumă pește de Revelion, atunci când începe Anul Nou chinezesc. Deoarece cuvintele „pește” și „abundență” se pronunță aproape la fel în mandarină, în multe regiuni din China a început să se consume pește de Anul Nou pentru a atrage prosperitatea și norocul. Pe lângă pește, chinezii pregătesc neapărat și găluște deoarece cuvântul ”găluște” se pronunță aproape la fel precum o veche expresie care spune: „afară cu ce e vechi, să intre ce e nou!”.

La fel ca pe la noi, chinezii pregătesc peștele întreg la mesele care sărbătoresc începutul Anului Nou, iar capul și coada peștelui reprezintă începutul și sfârșitul abundent al anului. Mulți meseni se bucură să pună în farfuria capul și coada peștelui, drept urmare chinezii pregătesc câte un pește întreg pentru fiecare invitat la masa de Revelion.

Crapul este cel mai consumat pește de Anul Nou chinezesc. Unii bucătari preferă să îl pregătească la cuptor, alții îl prăjesc, dar cei mai mulți îl gătesc în mod tradițional la aburi, adăugând tot felul de arome precum ceapă verde, piper sau ghimbir. Peștele întreg este apoi expus pe un platou și este garnisit cu ierburi aromatice proaspete, cu sos de soia sau cu uleiuri picante.

Mulți chinezi preferă să lase neterminat peștele pe care îl consumă de Anul Nou, deoarece bucățile care rămân reprezintă bogăția și economiile care se adună în lunile următoare. La masă, invitații mai tineri respectă obiceiul de a îndrepta capul peștelui aburit către persoanele mai în vârstă, către bunicii lor sau către oaspeții respectați, ca o formă de respect.

foto: Shutterstock