De ce este sângele roşu. De ce se spune despre nobili că au sânge albastru

.

Știai că sângele reprezintă doar 7% din greutatea corpului tău, deși reprezintă esența vieții! Pe vremuri, nobilii de rang înalt și regii erau convinși că au sânge albastru și că se deosebesc de oamenii de rând. Mult mai târziu am aflat de ce este sângele roșu și că niciun om nu are sângele de altă culoare!

Sângele este unul dintre cele mai importante și delicate țesuturi ale organismului. El este compus dintr-o parte lichidă și anume plasma și elemente figurate sau celulare și anume globulele roșii (hematiile), celulele albe (limfocitele) și trombocitele (necesare pentru vindecarea și repararea țesuturilor).

Poate că te-ai întrebat uneori de ce este sângele roșu, de ce uneori are o culoare de un roșu deschis, iar alteori este roșu închis, aproape maroniu, sau de ce nu are alte culori, în condițiile în care venele noastre sunt albastre. Sângele mai are secretele lui, care încă nu au fost descoperite, dar medicina a răspuns deja la multe întrebări despre componența sângelui, despre rolul lui în organism și, inclusiv, despre culoarea lui specială.

Ce este sângele și care este rolul lui

Din punct de vedere anatomic, sângele este un țesut special, sub formă lichidă. Mai bine zis este o suspensie pe bază de plasmă în care se regăsesc elemente celulare (celule albe și roșii), proteine, săruri minerale și substanțe cu molecule mici ca monozaharide, hormoni, gaze dizolvate și substanțe nutritive (glucide, lipide, vitamine). Sângele mai conține și produse de catabolism destinate excreției (care se face prin rinichi) ca ureea, acidul uric și hipuric.

Plasma sanguină reprezintă aproximativ 55 – 60% din sânge și este formată din aproximativ 90% apă, 1% substanțe anorganice (săruri minerale care conțin ioni – dintre care mai importanți sunt cei de sodiu, clor, potasiu, magneziu, fosfor și calciu) și aproximativ 9% substanțe organice (proteine, glucide, lipide etc).

Elementele figurate ale sângelui sunt eritrocitele, leucocitele și trombocitele.

Eritrocitele (numite și globulele roșii sau hematii) au rolul de a transporta oxigenul și dioxidul de carbon. Sunt celule anucleate, ce conțin un pigment numit hemoglobină. Aceasta este o proteină compusă dintr-o albumină numită globină și o grupare numită hem, ce conține fier, cu rol de fixare a oxigenului.

Leucocitele sau globulele albe au rol de apărare a organismului, susținând sistemul imunitar. Numărul normal de globule albe variază în funcție de vârstă, fiind mai mare la copii. El poate depăși valorile normale ale vârstei, în caz de boală. În infecții, în special bacteriene, numărul de leucocite de regulă crește, dar poate să și scadă în infecții cu anumiți germeni, în special virusuri, sau la persoane cu imunodeficiențe.

Trombocitele, numite și plachete sanguine, sunt celule ale sângelui cu rol în coagulare și refacere a țesuturilor afectate de diferite infecții, inflamații și răni.

Rolul sângelui este unul foarte complex, el transportă oxigenul și nutrienții necesari către toate organele și țesuturile corpului și totodată transportă celulele albe care luptă împotriva agenților patogeni precum și trombocitele, care au rolul de a reface țesuturile sau celulele afectate.

De ce este sângele roșu

De ce este sângele roşu. De ce se spune despre nobili că au sânge albastru

Eprubeta in care plasma s-a separat de celelalte componente ale sangelui

Oamenii observă că venele au nuanțe albastre, iar vânătăile devin galben-verzui, după o hemoragie internă. Cu toate aceastea, aproape fiecare dintre noi știe de ce este sângele roșu. De asemenea, mulți dintre noi știm că o veche credință conform căreia nobilii aveau sângele albastru este doar un mit. Și totuși, de ce este sângele roșu?

Sângele uman este întotdeauna roșu. Fiecare moleculă de hemoglobină – acea proteină din globulele roșii care transportă oxigenul – conține patru atomi de fier. Atomii de fier reflectă lumina roșie și astfel conferă sângelui nostru culoarea roșie.

Nuanța de roșu se schimbă în funcție de nivelul de oxigen din sânge. Atunci când hemoglobina captează oxigen în plămâni, sângele este de un roșu strălucitor ca cireșele bine coapte. Sângele oxigenat este transportat către artere și apoi spre țesuturile și organele corpului.

Dar la întoarcerea în plămâni, după ce celulele sanguine au livrat oxigenul către țesuturile din tot corpul, sângele dezoxigenat care curge prin vene este de un roșu mult mai închis, un roșu maroniu.

Acest sânge de un roșu închis se recoltează când vrem să ne facem analizele. De obicei, se recoltează sângele din vene, ele fiind accesibile pe brațe. De aceea, putem observa un sânge mult mai închis la culoare când este recoltat, dar culoarea lui este tot roșie.

De ce se văd venele albastre

În mod surprinzător pentru unii dintre noi, chiar dacă știm că este sângele roșu, vedem venele și alte vase mici de sânge de culoare albăstruie sau chiar verzuie.

„Vena albastră sau verde este aproape ca o iluzie cauzată de faptul că vena se află sub un strat subțire, dar semnificativ de piele”, după cum explică dr. Kleber Fertrin, profesor asistent de hematologie la Facultatea de Medicină a Universității din Washington din Seattle. „Culorile pe care le vedem se bazează pe lungimea de undă pe care o percepe retina noastră. Iar diferitele straturi de piele fac ca lungimile de undă să se împrăștie în moduri diferite”, menționează dr. Fertrin pentru Live Science.

Sub pielea mai închisă la culoare, venele apar adesea verzi. Și pot părea albastre sau vineții sub tonuri de piele mai deschise. Acest lucru se datorează faptului că lungimile de undă verzi și albastre ale luminii sunt mai scurte decât cele roșii. Lumina roșie pătrunde mai bine în țesuturile umane decât lumina albastră. Astfel, în timp ce lungimile de undă roșii sunt absorbite de piele, cele verzi și albastre sunt reflectate și dispersate, a spus Fertrin. Alte vase de sânge, cum ar fi vasele capilare mici, mai aproape de suprafață, nu sunt afectate la fel de mult de această iluzie. „Vârfurile degetelor apar roz pentru că vasele sunt mult mai aproape de suprafață” decât o venă, a spus Fertrin.

Este similar cu ceea ce se întâmplă în primele etape ale unei vânătăi, care este de fapt doar sânge în afara vasului. Dacă rana este aproape de suprafață, vânătaia va apărea roșie sau vineție, dar dacă este mai adâncă, va avea un aspect albastru-violet. Culoarea sângelui în sine nu se schimbă, este doar o chestiune legată de modul în care o vedem. Sângele albastru există în natură, dar numai la anumite creaturi din mediul marin sau din lumea insectelor.

De ce credeau nobilii că au sânge albastru

Așa cum a explicat specialistul hematolog dr. Kleber Fertrin, prin pielea foarte albă sau palidă, venele se văd albăstrui. De aici și credința veche a unor familii de nobili că au sânge albastru și că se deosebesc astfel de muritorii de rând, care aveau pielea mai închisă la culoare și arsă de soare.

Expresia ”sânge albastru” a început să fie folosită inițial în Spania. Expresia ”sangre azul” era folosită de nobilii din Regatul Castiliei care se considerau descendenți puri ai familiilor regale gotice. Ei se căsătoreau doar cu nobili din aceeași regiune pentru a menține descendența pură a sângelui albastru și nu se amestecau cu alte familii de nobili din celelalte regiuni ale Spaniei. Mai mult decât atât, conții și domnițele din familiile nobiliare ale Castiliei se fereau cu mare grijă de soare, își păstrau pielea cât mai albă și strălucitoare, pentru a se evidenția venele albăstrui. Nobilii războinici își etalau cu mare mândrie brațele cu vene proeminente albăstrui pentru a se diferenția de nobilii mauri care aveau pielea brună.

Din Spania, expresia ”sânge albastru” avea să migreze în Marea Britanie. Nobilimea engleză a preluat expresia, nobilimea franceză de asemenea, și toate familiile nobile ale Europei au început să se laude cu ”sângele lor albastru”.

Spre deosebire de celelalte clase sociale, care lucrau adesea în soare și aveau pielea închisă la culoare, nobilii aveau pielea albă, iar unele domnițe chiar străvezie din cauza anemiei. Venele albastre erau mult mai vizibile pe o piele albă ca laptele, drept pentru care mai toți nobilii Europei se lăudau că au ”sânge albastru” prin epocile medievale.

Sângele poate avea și alte culori

Sângele altor ființe de pe glob poate avea culori surprinzătoare, de la verde la mov. Așa cum am explicat mai sus, sângele omului nu are niciodată altă culoare decât roșu, fie că este un roșu aprins și deschis, bine oxigenat, sau un roșu închis, cu un procent scăzut de oxigen. În schimb, unele ființe din mediul marin sau subpământean au sângele de culori diferite.

Melcii și caracatițele au sânge albastru datorită prezenței hemocianinei. Această componentă a sângelui lor conține cupru, iar cuprul îi dă sângelui o nuanță albăstruie. Ceea ce este și mai ciudat este că sângele acestor animale este lipsit de culoare, este transparent, dacă nu este oxigenat. Doar în momentul în care intră în contact cu oxigenul capătă culoarea albastră.

Anumiți viermi marini au sânge de culoare mov datorită hemoritinei. La fel ca în cazul caracatițelor, sângele lor bogat în hemoritină este transparent, dar când este bine oxigenat devine mov.
Șopârlele din familia scincidelor au culoarea sângelui verde datorită prezenței biliverdinei. Biliverdina este un compus al hemoglobinei și este prezentă și în sângele uman. O putem observa dacă ne lovim și facem vânătăi care capătă nuanța galben-verzuie, pe măsură ce se oprește sângerarea și se vindecă zona lovită.

foto: Shutterstock

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton