Cum se usucă florile de tei și cum le depozitezi să își păstreze parfumul

Află cum se usucă florile tei să nu mucegăiască și cum se păstrează peste iarnă. Infuzia din flori de tei este una dintre cele mai parfumate și binefăcătoare infuzii pentru sezonul rece. În luna iunie, când se usucă florile de tei, este perioada potrivită să pregătești plantele pentru ceaiurile din sezonul rece.

Majoritatea plantelor medicinale se lasă la uscat pe hârtie, într-un spațiu răcoros și umbrit. Când se usucă florile de tei trebuie să fii atentă la câteva amănunte, pentru a le păstra parfumul delicat.

De asemenea, trebuie să fii atentă când se usucă florile de tei să nu capete mucegai. Acesta distruge parfumul florilor și te poate îmbolnăvi când bei ceaiul. Iarna, infuzia din flori de tei este deosebit de apreciat[ pentru aroma ei binefăcătoare. Se folosește îndeosebi pentru răceli, gripe și inflamații ale căilor respiratorii.

Florile de tei, proprietăți medicinale

Florile de tei sunt cunoscute și apreciate din vremuri vechi pentru proprietățile lor terapeutice: neurosedative, somnifere, emoliente, expectorante, sudorifice, ușor diuretice (ajută la eliminarea lichidelor în exces), febrifuge (calmează stările febrile), decongestive, hipotensive (echilibrează tensiunea arterială), diaforetice (intensifică procesul de transpirație) şi calmante pentru dureri.

Ceaiul din flori de tei este recunoscut în mod special pentru efectul lui ușor sedativ și calmant. Se folosește în perioadele în care se acumulează oboseala, în perioadele de surmenaj și efort fizic, pentru calmarea stărilor febrile, pentru a echilibra tensiunea arterială și pentru a reduce anxietatea. În mod deosebit, mugurii florali de tei alb (Tilia tomentosa, un soi de tei foarte parfumat) au calități sedative mai puternice decât alte specii de tei.  

Florile de tei conțin flavonoide, care reprezintă un tip de antioxidanți, în timp ce mugurii de tei sunt bogați în tilirozidă, quercetină și kaempferol. Tilirozida și kaempferolul sunt antioxidanți puternici care elimină radicalii liberi din organism, ajută la combaterea proceselor inflamatorii și diminuează riscul de apariția a cancerului.

Ceaiul de tei este de asemenea recomandat pentru ameliorarea durerilor de articulații în cazul celor care suferă de artrită și reumatism. El ajută și în cazul durerilor de stomac, dacă ai probleme cu digestia. Ceaiul de tei este recomandat atât în timpul zilei, cât și seara târziu pentru efectul lui calmant și relaxant.

Ceaiul de tei – contraindicații

Cu toate beneficiile enumerate mai sus, trebuie să știi că ceaiul din florile de tei are și contraindicații. Agenția Europeană pentru Medicamente susține că o cantitate potrivită pentru consumul zilnic este de numai 2 – 4 grame de flori de tei la o cană de 200 ml de apă.

În cazul în care ești răcit, ai dureri mari de cap, suferi de gripă, de dureri de stomac sau de stări anxioase, poți consuma până la 3 căni de ceai de tei pe zi. Dar consumul în exces nu este recomandat, nici în cazul persoanelor sănătoase, cu atât mai puțin în cazul copiilor și al femeilor gravide.

În general, ceaiul din flori de tei este considerat sigur, dar trebuie să îl eviți dacă ești alergică la tei sau la polenul acestuia. De asemenea, trebuie evitat dacă ai probleme cardiace. Se pare că utilizarea pe termen lung a infuziilor din flori de tei poate agrava bolile de inimă.

Un alt aspect de care trebuie să ții cont este interacțiunea substanțelor din florile de tei cu litiu. Persoanele care iau tratamente care conțin litiu trebuie să evite ceaiul de tei deoarece favorizează eliminarea acestui mineral.

Specii de tei populare în România

Teiul sau Tilia este o familie mare de arbori cu peste 30 de soiuri răspândite în zonele temperate, în Asia (unde se află cele mai multe specii de tei), în Europa și America de Nord. Teii sunt copaci foioși, ajungând până la 40 metri înălțime, cu frunze de 6 – 20 centimetri mărime, străbătute de nervuri. Culoarea scoarței este verde cu maro, iar copacul este recunoscut în primul rând după florile lui mici, galbene, în formă de stea, cu stamine lungi, dar și după frunzele cu o formă de inimă. Se știe că teii au o creștere lentă în primii 4 – 5 ani, după care cresc destul de rapid și au o longevitate de aproximativ 200 de ani.

Cele mai cunoscute soiuri de tei din România sunt:

Teiul pucios sau tilia cordata

Este o specie autohtonă care se încadrează la arbori de talia a II-a, până la 20 de metri înălțime. Are un trunchi drept și o coroană globuloasă, ovală. Frunzele au forma cordiformă, sunt mai mici decât la celelalte specii, au culoare verde-închis pe partea superioară; partea inferioara este verde-albăstruie și prezinta un puf maroniu. Florile apar în lunile iunie-iulie, sunt grupate în raceme pendulare, sunt mici, de culoare alb-gălbuie, plăcut parfumate.

Teiul alb sau tilia tomentosa

Este o specie indigenă ce crește ca arbore de talia I și poate ajunge la înălțimea de 30 de metri. Formează o coroană largă, deasă, cu forma ovală. Frunzele sunt cordiforme, cu vârful acuminat și marginea serată. Pe fața superioară sunt lucioase, de culoare verde-închis, iar partea inferioară este tomentoasă (acoperită cu perișori fini, catifelați, de culoare albă). Florile sunt galbene, cu sepale catifelate și au un parfum puternic. 

Teiul cu frunza mare sau tilia platyphyllos

Este o specie autohtonă ce crește ca arbore de talia I, având o coroană largă, mare, cu ramurile groase și forma rotunjită. Frunzele sunt asimetrice, mari de aproximativ 12 cm, au forma cordată, ușor ovală. Au reversul verde-deschis, cu smocuri de puf albicios. Florile sunt galben-pal, au un miros puternic și înfloresc în luna iunie. 

Teiul comun sau tilia europaea

Este un hibrid între Tilia cordata și Tilia platyphyllos, are o talie înaltă (până la 40 de metri) și formează o coroană oval-rotunjită. Frunzele sunt cordiforme, glabre, de culoare verde-închis pe partea superioară, cu reversul verde-deschis. Florile sunt galbene, parfumate, înfloresc tardiv spre sfârșitul verii. 

Unde găsești tei înfloriți

Luna iunie este luna teilor înfloriți și cea mai bună perioadă în care poți recolta florile. Evită teii de la marginea șoselelor cu trafic intens, dar și teii din parcurile urbane. În primul rând, noxele din gazele de eșapament se depun pe flori și mai ales pe staminele lipicioase, bogate în polen. În al doilea rând, în parcurile urbane se efectuează diverse tratamente împotriva țânțarilor în luna iunie, iar otrava se depune pe florile de tei.

Caută tei înfloriți cât mai departe de zonele urbane, de șosele intens circulate și de zonele industriale. Vei găsi flori curate și pline de parfum la tei înfloriți pe dealuri, la margini de livezi, în zonele de câmpie de-a lungul râurilor sau la marginea pădurilor de salcâmi.

Cel mai bun moment pentru recoltarea florilor de tei

Florile de tei se recoltează doar pe timp însorit, dimineața. Puțină lume știe că florile de tei trebuie culese înainte să se deschidă complet toți bobocii. Așadar, dacă vrei să te bucuri de toate beneficiile ceaiului din flori de tei, trebuie să urmărești arborii și să culegi florile de îndată ce vezi primii muguri florali deschiși.

Florile de tei se rup cu tot cu frunza atașată de codițe. Și aceasta se folosește pentru ceaiuri, așa cum se folosesc mugurii de tei care ies primăvara sau frunzele foarte tinere și fragede.

Cum se usucă florile de tei în mod corect

Florile de tei se usucă doar la umbră, în spații răcoroase și bine aerisite. Nu se țin la soare. Ele se așază în strat subțire pe hârtie curată în camere bine aerisite, ferite de praf și de insecte.

Florile de tei nu se spală înainte de uscare, pentru că este posibil să mucegăiască. De aceea, este important să recoltezi florile de tei de la arbori din zone cât mai curate și ferite de poluare.

Uscarea florilor de tei în mod natural se produce aproximativ în 7 – 9 zile. Ele ajung la o umiditate mai mică de 13%, ceea ce este indicat pentru a le păstra intacte pentru iarnă. Dintr-un kilogram de flori proaspete, vei obține aproximativ 300 de grame de flori de tei uscate, suficient pentru un sezon.

Cum se depozitează florile de tei

Odată uscate, florile de tei se păstrează în pungi curate de hârtie. Poți să faci singură pungi din hârtie de copt sau din hârtie cerată.

Pungile se perforează pentru a lăsa aerul să pătrundă și se depozitează într-un spațiu bine aerisit, cu o temperatură cât mai constantă, în medie de 15 – 20 de grade Celsius. Diferențele mari de temperatură pot duce la deteriorarea florilor uscate.

Curiozități puțin știute despre tei

Teii sunt copaci longevivi, care pot trăi până la 150 – 200 de ani. De remarcat teiul lui Eminescu din parcul Copou din Iași, care este o specie de tei argintiu deosebit de bătrân. Se estimează că acest tei are peste 500 de ani. Teiul a suferit o serie de tratamente majore, primul în 1953, când a fost segmentat în urma unei furtuni. Ulterior el a fost curățat și sprijinit pe console metalice. Au urmat alte două tratamente, în 1990 și 2014. Teiul supraviețuiește astăzi grație unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini adventive să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ. Arborele fructifică anual și continuă să atragă vizitatori.

Un tei de mărime medie, între 25 și 30 de metri înălțime, poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din care consumă aproximativ 9 kg dioxid de carbon și produce 6 – 7 kg oxigen.

Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3 – 4 grade Celsius, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui.

Frunzele tomentoase specifice teilor, adică acoperite cu perișori fini, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm.