Ce înseamnă expresia de la Ana la Caiafa. Alte expresii celebre din Biblie

Mulți români folosesc adesea expresia de la Ana la Caiafa, chiar dacă nu îi cunosc nici originea, și nici sensul real. Este una dintre cele mai populare expresii inspirate din Biblie, care dau farmec și colorează limba română.

”M-a trimis de la Ana la Caiafa!” vei auzi spunând pe cineva care a fost purtat pe la diverși funcționari, pe la diverse ghișee sau de la un medic la altul, fără să rezolve nimic. Aceasta este semnificația expresiei care provine din Biblie și se referă la unul dintre cele mai importante momente din viața lui Iisus.

Când cineva te ”trimite de la Ana la Caiafa”, nu înseamnă că te trimite departe, cum ar înțelege unii dintre noi, ci că te poartă de la o persoană la alta, de la un birou la altul, de la un funcționar la altul sau pe la diverși medici, avocați sau notari, fără ca niciunul dintre ei să te ajute să îți rezolvi problemele.

De la Ana la Caiafa. Care este semnificația reală!

Când te poartă cineva de la Ana la Caiafa, înseamnă că tergiversează rezolvarea unei probleme complicate pe care fie nu se pricepe să o rezolve, fie încearcă să paseze responsabilitatea către alte persoane.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Expresia de la Ana la Caiafa semnifică o formă de refuz politicos, o tergiversare fără sens, o amânare a unei probleme care, de obicei, nu se va soluția în favoarea ta, chiar dacă s-ar găsi o rezolvare.

Spre exemplu, când mergi cu o problemă complicată la un notar sau la un funcționar public, acesta te poate trimite și la alți colegi pentru că nu poate rezolva singur problema și nici nu are o soluție favorabilă pentru tine. În acest caz, te simți purtat pe drumuri fără rost și vei avea sentimentul că este o situație fără ieșire.  

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Care este originea expresiei

Cu două nume aparent feminine, expresia de la Ana la Caiafa pare derutantă pentru cineva care nu cunoaște prea bine viața lui Iisus și cuvântul Bibliei. Această expresie este legată de ultima zi din viața Mântuitorului, când a fost prins și arestat de soldații romani.

Aceștia aveau misiunea să îl ducă la templu unde urma să fie judecat de rabinii și judecătorii iudeilor care încercau să pună capăt influenței pe care noul apostol al creștinismului o căpătase deja în rândul poporului.

Ana, departe de a fi în această expresie numele unei femei, face referire de fapt la rabinul Anania, iar Caiafa era ginerele lui Anania, un alt proet iudeu cu rol de judecător la templu.

Prins de soldații romani, Iisus este adus în primul rând în fața rabinului Anania, care nu reușește să ia nicio decizie clară cu privire la soarta lui. Judecata avea loc într-o casă la sud de zidul Ierusalimului unde se adunau adesea rabinii și bătrânii înțelepți ai cetății pentru tot felul de pricini și decizii politice.

Anania nu are curajul să îl elibereze pe Iisus, dar nici nu îl poate condamna. El îl trimite în fața lui Caiafa, ginerele său, care era cunoscut pentru judecata lui aspră și neîndurătoare. Dar nici Caiafa nu își asumă rolul de călău în fața unui propovăduitor despre care mulți evrei spuneau că este Mesia, trimis de Dumnezeu.

Împreună cu Anania, Caiafa ia decizia ca Iisus să fie trimis mai departe în fața lui Pilat din Pont, mare judecător sau procuror în Iudea. Acesta din urmă este cel care îl condamnă pe Iisus la moarte prin crucificare și le cere soldaților să îl poarte pe ultimul drum prin Ierusalim cu o cruce grea pe umeri.

Se crede că Pilat a fost nevoit să dea o lecție dură apostolilor care îl urmau pe Iisus, de teamă să nu fie mazilit de romani. Cu toate că el nu îl considera pe Iisus vinovat de ceva anume, el alege cea mai grea și mai rușinoasă moarte, prin crucificare, alături de doi tâlhari.

Când se folosește expresia de la Ana la Caiafa

Dacă vrei să folosești corect expresia de la Ana la Caiafa, o poți folosi în situația în care ți se face o nedreptate și ești trădat de o persoană care te-ar putea ajuta, dar care preferă să te trimită pe la alții ca să ”se spele pe mâini”. 

De asemenea, mai poți folosi această expresie când știi că persoanele care au o anumită autoritate să ia decizii, preferă să tergiverseze cu bună știință rezolvarea unei probleme importante.

Totodată, mai poate fi folosită când ești purtat pe drumuri de la un birou la altul, de la o instituție la alta și nu găsești dreptate nicăieri. Dacă ești trimis de la Ana la Caiafa, poți ”să mori cu dreptatea în mână”, cum ar zice românul, până când se ia o decizie în favoarea ta.

De cele mai multe ori, românii folosesc această expresie când se lovesc de birocrație și de obtuzitatea unor funcționari, când se lovesc de medici incompetenți și de șefi mediocrii care nu sunt capabili să își asume responsabilitatea și să ia decizii corecte.

Alte expresii populare inspirate din Biblie

Frumusețea și culoarea limbii române constă tocmai în numeroasele ei expresii populare, zicători, proverbe și vorbe de duh. Iar unele dintre ele, de o înțelepciune profundă, trecute prin sita experienței omului simplu din popor, sunt inspirate din marile momente ale Bibliei.

Are o vârstă matusalemică

Auzim adesea această expresie cu referire la o persoană foarte în vârstă, trecută de 80 sau 90 de ani, dar mai ales cu referire la o persoană prea vârstnică pentru a mai ocupa anumite funcții sau pentru a se ocupa de unele situații.

Când spui despre cineva că are o vârstă matusalemică, expresia este ușor peiorativă și înseamnă că ești nemulțumit de vârsta lui înaintată și totodată de incapacitatea de a lucra și de a rezolva anumite probleme.

Și această expresie este inspirată de Biblie și anume de Matusalem, personajul despre care se spune în Cartea Sfântă că ar fi trăit cel mai mult. Metusala sau Matusalem era bunicul lui Noe și ar fi trăit până la vârsta de 969 de ani.

Turnul Babel

Românii folosesc adesea expresia Turnul Babel, poate la fel de cunoscută precum expresia de la Ana la Caiafa. Turnul Babel a fost construit de fiii lui Noe în Babilon cu scopul de a ajunge în ceruri, la Dumnezeu. Construcția, însă, nu a fost privită cu ochi buni de Marele Creator care s-a hotărât să îi pedepsească pe cei care credeau că se poate ajunge în ceruri atât de ușor, construind un turn.

Dumnezeu le-a tulburat mințile celor care munceau la construcția turnului și aceștia au început să vorbească în diverse limbi, care mai de care mai diferită, fără să se mai înțeleagă între ei. Ulterior turnul a fost distrus.

Expresia Turnul Babel este folosită pentru a reprezenta ceva dezorganizat, un haos de idei și principii, din care nimeni nu înțelege nimic.

A arunca cu pietre

Este o expresie provenită din învățăturile lui Iisus care se referă la condamnarea publica a unei persoane care ar merita clemență și înțelegere. Când în fața lui Iisus a fost adusă o femeie acuzată de adulter, El le-a spus oamenilor: ”Cel care nu are niciun păcat, să arunce primul cu pietre în ea!”

Nimeni nu a mai avut curajul să ridice vreo piatră de jos și cu toții au înțeles că nu trebuie să ne grădim să condamnăm pe cineva înainte de a ne recunoaște propriile păcate și greșeli.

A-ți pune cenușă în cap

Această expresie presupune că admiți că ai făcut o greșeală, te căiești și încerci să găsești o soluție pentru a o îndrepta.

Este o expresie foarte populară la români, inspirată de vechiul obicei al iudeilor care, la propriu, își puneau cenușă în cap în timpul postului pentru a-și mărturisi păcatele și pentru a exprima căință. De asemenea, se spune că vechii evrei își rupeau hainele de pe ei și își puneau cenușă în cap în perioada de doliu, când pierdeau pe cineva foarte important din familie.

Această manifestare extremă a durerii apare menționată în Biblie de câteva ori. Cu timpul, însă, expresia a căpătat o conotație mai degrabă ironică. Azi o folosim când cineva face paradă de durerea lui sau de căința lui, deși sentimentele lui nu sunt autentice.

Țapul ispășitor

O expresie pe care o știm foarte bine cu toții și pe care o folosim foarte des atunci când vrem să arătăm că a fost găsit alt vinovat decât cel din realitate.

Expresia este legată de una dintre cele mai mari sărbători evreiești numită Ziua Ispășirii. În vremurile vechi, în această zi, toți evreii veneau la templu și cereau iertare de la Dumnezeu. Iar pentru a li se șterge păcatele, fiecare familie aducea un țap. Rabinul se ruga pentru iertarea credincioșilor săi și își punea mâinile pe capul țapului într-un gest simbolic pentru care păcatele oamenilor erau transferate animalului. La finalul slujbei, țapul era alungat în deșert și păcatele erau iertate.

Sânul lui Avraam

A trăi ca în sânul lui Avraam înseamnă a trăi în pace, armonie și bogăție. Când ne referim la cineva care trăiește ca în sânul lui Avraam spunem că este un om bogat și fericit, căruia nu îi lipsește nimic.

Expresia provine din Evanghelia după Luca, din pilda lui Lazăr care, atunci când moare, este trimis la ceruri, în sânul lui Avraam, iar stăpânul lui bogat și hrăpăreț ajunge în focurile iadului.

„Cu vremea, săracul a murit şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi l-au îngropat. Pe când era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui şi a strigat: «Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.”

Să se facă lumină – Fiat lux!

Expresia provine din Geneza, Cartea Facerii, și ne aduce aminte de modul în care Dumnezeu a făcut lumea:

„Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis: «Să fie lumină!» Şi a fost lumină. Dumnezeu a văzut că lumina era bună şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric.”

Azi, folosim această expresie atunci când descoperim o soluție deosebită, când descoperim adevărul sau o realitate pe care nu o cunoșteam.

Mărul lui Adam

Aceste cuvinte ne duc uneori cu gândul la partea anatomică vizibilă în zona gâtului care reprezintă de fapt o proeminență a cartilajului tiroid al laringelui. Această proeminență este mult mai vizibilă la bărbați, fapt care a făcut să primească denumirea populară de mărul lui Adam.

Dar expresia în sine are o altă conotație și anume aceea de ispită, tentație sau ofertă prea generoasă pentru a fi refuzată. Așa cum spune Biblia, Adam și Eva au încălcat porunca lui Dumnezeu și au gustat din poamele copacului cunoașterii. În mod tradițional, el este asociat cu un măr, deși în Biblie nu este scris ce fel de copac sau de pom era. Așadar, mărul lui Adam este o ispită, căreia nu îi putem rezista, dar una periculoasă.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Mihai Bendeac a comandat două covoare de pe Temu. Ce a putut să primească, de fapt

Fanatik

Alegeri prezidențiale 2024, turul 1 – primele rezultate de la numărătoarea paralelă

GSP.ro

Cum arată la 50 de ani fosta soție a lui Gabi Balint » Mesaj emoționant primit de fostul manechin

Urmărește-ne pe Google News