Ce este Parlamentul European şi ce rol are

Parlamentul European este principala instituție legislativă a Uniunii Europene, care apără și garantează democrația și respectarea drepturilor omului prin legile și deciziile pe care le adoptă. Fiecare țară a Uniunii poate avea între 5 și 99 de reprezentanți în Parlamentul European, aceştia fiind aleși de cetățenii europeni o dată la 5 ani.

Anul 2024 este anul în care sunt programate alegeri pentru noi membri în Parlamentul European. În prezent, Parlamentul European este instituția care reprezintă cel mai mare electorat democratic din lume și totodată garantul democrației la nivelul Uniunii.

În anul 2009, se estima că pot merge la vot pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European un număr de 375 milioane de votanți. Din păcate, cetățenii Uniunii nu știu sau nu vor în mare parte să se folosească de dreptul lor de a vota parlamentarii europeni. Prezența la vot în anul 2009 a fost de 43% din numărul total declarat al votanților, iar ulterior procentul a scăzut. Mulți români se întreabă și azi ce este Parlamentul European și de ce trebuie să voteze la alegerile europene!

Prima instituție legislativă a Uniunii Europene

Parlamentul European, abreviat adesea în presă și documentele oficiale PE, este prima autoritate legislativă a Uniunii Europene (UE). El este responsabil cu adoptarea legislației care afectează fiecare cetățean al Uniunii, de la diverse legi și decizii privind libera circulație a lucratorilor, mărfurilor și serviciilor, până la circulația capitalurilor. De asemenea, Parlamentul Uniunii se ocupă de legislația privind protecția mediului, drepturile consumatorilor sau dreptul la egalitatea șanselor pentru toți cetățenii, indiferent de sex, culoare sau orientare religioasă.

Parlamentul este ales prin vot direct o dată la cinci ani. Împreună cu instituția Consiliului Uniunii Europene, Parlamentul exercită puterea legislativă a Uniunii.

Deși Parlamentul European are puterea legislativă pe care Consiliul și Comisia nu o posedă, acesta nu are controlul formal asupra inițiativei legislative, cum au majoritatea parlamentelor naționale ale membrilor Uniunii. 

Parlamentul este „prima instituție” a UE (menționată în tratate, având precedent ceremonial peste toate celelalte organe de autoritate la nivel european), și împarte în mod egal puterile legislative și cele bugetare cu Consiliul (cu excepția câtorva domenii în care se aplică procedurile legislative speciale).

Ce roluri are Parlamentul European

Parlamentul Uniunii Europene dispune de trei roluri sau puteri importante și anume:

• Putere legislativă
• Putere bugetară
• Control asupra Comisiei Europene

Puterea legislativă

Dreptul sau rolul de a adopta noi legi sau ordonanțe se împarte la nivel european între Parlament și Consiliul Uniunii Europene. Aceste două instituții adoptă legislația europeană (directive, ordonanțe, decizii). Coparticiparea la procesul legislativ asigură legitimitatea democratică a textelor de lege adoptate.

Parlamentul European nu are drept de inițiativă, adică nu poate înainta propriile proiecte de legi. Acest drept de inițiativă îl are la ora actuală numai Comisia Europeană. După semnarea Tratatului de la Nisa, în majoritatea domeniilor politice deciziile se iau pe principiul coparticipativ, la care Parlamentul și Consiliul au drepturi egale, urmând ca în cazul în care nu se ajunge la un consens decizia să fie luată în a treia ședință, în cadrul unei comisii de mediere.

Puterea bugetară

Parlamentul European împreună cu Consiliul sunt organele bugetare ale UE. Comisia Europeană este cea care întocmește proiectele de buget. În faza de aprobare a bugetului, Parlamentul și Consiliul au posibilitatea de a efectua modificări. La capitolul de venituri bugetare ultimul cuvânt îl are Consiliul, la cel de cheltuieli îl are Parlamentul.

Controlul Comisiei Europene

Parlamentul este instituția care analizează și verifică membrii Comisiei Europene. Înainte de numirea membrilor acesteia, Parlamentul analizează în comisiile sale competența și integritatea comisarilor desemnați (propuși).

Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei sau poate impune retragerea unuia din comisari prin neacordarea votului de încredere. În afară de acestea, Parlamentul exercită un control politic prin Consiliul de Miniștri și Consiliul European, cu precădere în afara CE, acolo unde aceste instituții au funcții executive.

Așadar, Comisia Europeană răspunde în fața Parlamentului. În special, Parlamentul alege președintele Comisiei și aprobă (sau respinge) numirea întregii Comisii. Tot Parlamentul poate forța, ulterior, Comisia (Consiliul de comisari europeni) să demisioneze prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.  

Structura Parlamentului Uniunii

Parlamentul este compus din 720 membri, care sunt aleși în mod direct o dată la 5 ani, prin alegeri generale, libere și secrete. România are 33 de reprezentanți în Parlamentul European, conform ultimelor alegeri europene din anul 2019.

Din structura de bază a Parlamentului fac parte:

• Președintele,
• Deputații,
• Grupurile Politice,
• Comisiile Parlamentare,
• Delegațiile.

Președintele este ales pentru o perioadă de 2 ani și jumătate – mandatul acestuia putând fi reînnoit. Președintele reprezintă Parlamentul în relațiile externe și cu alte instituții comunitare. Alături de Președintele Consiliului, el semnează toate actele legislative adoptate prin procedura de codecizie. Totodată, se pronunță cu privire la toate discuțiile internaționale și face recomandări de natură să consolideze Uniunea Europeană.

Deputații sau eurodeputații (europarlamentarii) sunt aleși de cetățeni, iar numărul lor este stabilit aproximativ procentual cu numărul de locuitori ai țării pe care o reprezintă. Deputații își distribuie timpul de lucru între Strasbourg, Bruxelles și propriile circumscripții electorale. În Bruxelles iau parte la reuniunile comisiilor parlamentare și ale grupurilor politice, precum și la toate perioadele de sesiuni suplimentare. La Strasbourg, participă la 12 perioade de sesiune.

Iată și numărul de membri în Parlament în funcție de țară:

• Germania: 96
• Franța: 81
• Italia: 76
• Spania: 61
• Polonia: 53
• România: 33
• Țările de Jos: 31
• Belgia: 22
• Cehia: 21
• Grecia: 21
• Ungaria: 21
• Portugalia: 21
• Suedia: 21
• Austria: 20
• Bulgaria: 17
• Finlanda: 15
• Danemarca: 15
• Slovacia: 15
• Irlanda: 14
• Croaţia 12
• Lituania: 11
• Letonia: 9
• Slovenia: 9
• Cipru: 6
• Estonia: 6
• Luxemburg: 6
• Malta: 6

Grupurile politice reprezintă structurile în care sunt grupați deputații, în funcție de afinitățile lor politice. Fiecare dintre grupurile politice își asigură propria organizare internă care presupune desemnarea unui președinte, a unui birou și a unui secretariat. Grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare și depun amendamente înaintea fiecărui vot din cadrul ședințelor plenare. Fiecare grup politic adoptă un punct de vedere în urma consultărilor. Fiecare membru este liber să-și prezinte punctul de vedere – niciunui membru nu i se impune o anumită variantă de vot.

Delegațiile Parlamentului European joacă un rol important în sprijinirea extinderii influenței Europei la nivel mondial colaborând cu Parlamentele țărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană. Există 49 de delegații, fiecare dintre ele fiind alcătuită din aproximativ 15 deputați europeni.

Structura comisiilor parlamentare

Parlamentul Uniunii are 20 de comisii permanente și alte 2 subcomisii responsabile cu anumite domenii de specialitate și responsabile cu pregătirea lucrărilor în plen. În afară de aceasta, există și posibilitatea de a înființa comisii temporare sau alte subcomisii.

1. Comisia pentru afaceri externe
2. Subcomisia pentru drepturile omului
3. Subcomisia pentru securitate și apărare
4. Comisia pentru dezvoltare
5. Comisia pentru comerț internațional
6. Comisia pentru bugete
7. Comisia pentru control bugetar
8. Comisia pentru afaceri economice și monetare
9. Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
10. Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
11. Comisia pentru industrie, cercetare și energie
12. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
13. Comisia pentru transporturi și turism
14. Comisia pentru dezvoltare regională
15. Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală
16. Comisia pentru pescuit
17. Comisia pentru cultură și educație
18. Comisia pentru afaceri juridice
19. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
20. Comisia pentru afaceri constituționale
21. Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
22. Comisia pentru petiții
23. Comisia specială pentru criza financiară, economică și socială

Cele trei sedii ale Parlamentului

Parlamentul European are trei sedii oficiale:

• Bruxelles (Belgia),
• Luxemburg,
• Strasbourg (Franța).

Sediul din Luxemburg este sediul tuturor birourilor administrative sau sediul „Secretariatului General”. Sediile din Strasbourg și Bruxelles găzduiesc reuniunile întregului Parlament sau așa numitele sesiuni plenare. Pe când reuniunile mai mici, ale comisiilor componente, au loc în sediul din Bruxelles.

În Tratatul de la Maastricht s-a stabilit definitiv că sediul Parlamentului European este la Strasbourg; această clauză a fost consolidată în Tratatul de la Amsterdam, nelipsind nici din actualul Tratat de la Nisa și Strasburg.

Parlamentul European, promotor și gardian al democrației

Parlamentul European consideră că rolul său constă nu doar în promovarea unui proces decizional democratic în Europa, dar și în sprijinirea luptei pentru democrație, a libertății de exprimare și a unor alegeri corecte în întreaga lume. Este un promotor activ al drepturilor fundamentale și al democrației. Drepturile fundamentale se aplică tuturor persoanelor din UE, indiferent de statut sau origine. Unele dintre aceste libertăți sunt la fel de vechi ca Europa: viața și libertatea, gândirea, exprimarea.

Altele au trebuit însă să fie redefinite, pentru a ține pasul cu istoria. Protecția datelor cu caracter personal sau interzicerea clonării umane sunt teme pe care primii deputați aleși în PE, cu aproximativ patru decenii în urmă, nu și le-ar fi imaginat.

Valorile esențiale pe care se întemeiază Uniunea sunt consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acestea sunt: respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

Un exemplu în acest sens este pachetul legislativ adoptat de Parlamentul European pentru a interzice discriminarea și a asigura un tratament egal la locul de muncă. O altă realizare importantă este protecția vieții private și impunerea obligației de a respecta integral legislația Uniunii privind acest drept fundamental atunci când se prelucrează date cu caracter personal. 

foto: ProfiMedia Images