Inedit: Hipnoza, între magie şi medicină

Spectacolele de hipnoză au distrat publicul ani de-a rândul, învăluite în mister şi magie. Senzaţionalul a cucerit filmele de la Hollywood, ignorând adevăratul rol al hipnozei în medicina alternativă.
Miracolul doctorului Mason este una dintre cele mai frumoase poveşti despre hipnoză.
Pe 10 februarie 1951, dr. A. A. Mason a început şedinţele de hipnoză cu un adolescent care suferea de ihtioză. Braţele băiatului erau acoperite cu solzi de piele uscată şi negricioasă, care supura şi sângera frecvent. Chirurgii încercaseră deja transplantul de piele de pe piept, dar eforturile lor fuseseră zadarnice. Dr. Mason a sugerat că boala băiatului ar putea fi tratată prin hipnoză. A primit acordul să înceapă tratamentul şi fiecare şedinţă a fost ţinută în prezenţa unei comisii de medici britanici renumiţi. La cinci zile după prima şedinţă, pielea băiatului avea deja o nuanţă mai deschisă pe braţe. Iar, după zece zile de terapie, dr. Mason a reuşit să îl vindece. Succesul lui a dus la recunoaşterea oficială, în Marea Britanie, a hipnozei drept metodă de tratament, în anul 1955.

► În loc de anestezie

Mii de pacienţi din întreaga lume au preferat să fie hipnotizaţi în timpul unei intervenţii chirurgicale, decât să suporte consecinţele unui anestezic puternic. În 1836, dentistul francez Jean Victor Oudet făcea extracţii hipnotizându-şi pacienţii. Anul trecut, stomatologul Mike Gow din Glasgow, Marea Britanie, şi-a hipnotizat câţiva pacienţi care au trecut prin intervenţii complexe, dar nu au simţit decât nişte „pişcături uşoare”. Iar cazul lui nu este singurul. Mulţi medici, chirurgi sau dentişti, sunt de acord că hipnoza poate înlocui anestezia, însă practicarea ei pe scară largă este imposibilă. Unii pacienţi sunt capabili să înfrângă psihic durerea şi să se concentreze asupra unor lucruri plăcute, în timpul transei hipnotice. Majoritatea bolnavilor se fereşte însă să aibă încredere într-o metodă al cărei succes nu este garantat sută la sută.

► O transă… conştientă

Termenul „hipnoză” vine de la grecescul „hipnos” care înseamnă „somn”, dar hipnoza nu adoarme subiectul. Din contră, persoana hipnotizată se concentrează profund asupra unui anumit sentiment sau aspect. Când eşti absorbit de un film şi te concentrezi asupra acţiunii de pe ecran, activităţile şi lucrurile din jurul tău nu îţi mai atrag atenţia. Când visezi cu ochii deschişi citind o carte frumoasă, iar imaginaţia ta construieşte clipă de clipă povestea personajelor, intri într-o stare de transă care poate fi asemănată cu hipnoza. Universul imaginar dă naştere unor trăiri intense, emoţii, bucurie sau teamă, la fel de puternice ca întâmplările reale. În timpul unei transe hipnotice, ne concentrăm asupra unei singure probleme, analizăm toate aspectele şi gândirea capătă acces la informaţii uitate sau ignorate, care stau ascunse în subconştient.

► Puterea subconştientului

Ţi s-a întâmplat şi ţie de multe ori să uiţi unde ai pus cheile casei sau să uiţi că ai încuiat uşa la plecare. Încerci să îţi aduci aminte ce s-a întâmplat, unde ai rătăcit cheile şi te concentrezi asupra lucrurilor pe care le-ai făcut la ieşirea din casă. Mergi pe firul amintirilor şi, de cele mai multe ori, îţi aminteşti imediat ce ai făcut. Toate informaţiile care te-au ajutat să rezolvi enigma au stat ascunse în subconştient. El este responsabil de activităţile automate, precum încuiatul uşii, şi reţine o mulţime de informaţii pe care nu le considerăm utile. Subconştientul joacă un rol hotărâtor în hipnoză, el devine activ în timpul transei şi ajută la rezolvarea unor probleme care păreau fără soluţie.

Imagini superbe din noua casă în care s-a mutat Sore. Artista și-a dorit un design minimalist și a mizat pe alb! Uite ce mobilă are și cum a decorat! FOTO

Recomandarea zilei

► Un tratament mai puţin costisitor

Hipnoza se practică din vremuri străvechi. Arheologii au descoperit numeroase dovezi în Egipt, în India sau în Grecia că preoţii foloseau hipnoza pentru a induce o stare de transă celor care participau la ritualurile religioase. Şamanii şi vracii acelor timpuri se bazau tot pe forţa hipnotică pentru a realiza operaţiile chirurgicale primitive. În epoca modernă, hipnoza este folosită pentru controlul şi eliminarea durerii, dar şi în tratarea unor afecţiuni psihice. Defectele de vorbire, anxietatea, fobiile, inclusiv abuzul de ţigări sau de droguri pot fi tratate prin hipnoză. Multe afecţiuni organice cauzate de stresul psihic, precum hipertensiunea, colitele, ulcerele, sau bronşitele pot fi şi ele vindecate prin hipnoză, eliminând costurile medicamentelor.

►3 MITURI NEJUSTIFICATE

1 Unii oameni nu pot fi hipnotizaţi
Orice om poate fi hipnotizat, dacă doreşte acest lucru.
Psihologul nu face decât să îl ajute să se concentreze asupra unui anumit aspect, să exploreze subconştientul şi să îşi folosească imaginaţia. De aceea, susţin specialiştii, persoanele cu o imaginaţie bogată şi cu o capacitate emoţională mai mare sunt mai uşor de hipnotizat.
2 Pierderea controlului
Nicio persoană aflată în transă hipnotică nu uită cine este. Chiar dacă intră în alt rol sau îşi construieşte un alt univers, ea nu poate fi controlată de cel care o hipnotizează. Persoana hipnotizată are întotdeauna controlul asupra acţiunilor sale şi nu face, sub imperiul transei, nimic din ceea ce nu doreşte. Cazurile în care persoane hipnotizate au comis crime la comandă sunt doar poveşti senzaţionale.
3 Recuperarea completă a amintirilor
Hipnoza este o metodă foarte bună să recuperezi unele amintiri, să descoperi lucruri uitate în subconştient, dar nu te ajută să îţi aminteşti totul.