Fiecaruia i se imparte materia prima: un patrat colorat in albastru, o copaita neagra cam cat jumatate de ou de strut si un triunghi alb, toate din ciocolata, gata sa fie lipite intre ele cu alta ciocolata, calda. „Ce este albastru?”, „Mareaaa”, „Daca montam jumatatea de ou pe placuta albastra, iar triunghiul in ou, cu ce seamana?”, „Cu o corabieee”, „O construim, iar apoi o ducem la tati acasa, sa se duca cu mama la peste”, glumeste Silvian.
Prichindeii se pun pe modelat, unii rup placutele, altii uita de constructie si se ocupa cu mancatul, se manjesc, mai intai pe degete, apoi pe sortulet, unii isipun ciocolata in par, iar altii pe haine. Mihaita sta imbufnat ca s-a mozolit, langa Alexia, care isi lingele degetele de atata bunatate. „Imi place ciocolata pentru ca mananc tot timpul”.
Cu o lingurita, cofetarul le deseneaza copiilor mustat i din crema si ii stampileaza cu un guguloi de ciocolata pe varful nasului. S-a dat liber la manjit! Alexia ea se machiaza singura, dupa care incearca sa curete surpusul de pe obrajori cu limba. Luca se bucura si el de ospat, are in gura toata manuta. Deliciul dureaza 45 de minute, dupa care micutilor li se dau diplome de participare, iar ei le ridica in aer de parca ar fi repurtat o victorie. Tipa „Paaaaa Silvian!” si pleaca in sir indian.
Cofetarul Silvian are 48 de ani si 30 de ani de meserie. Daca il intrebi de ce ii place ciocolata, cade pe ganduri zambind pe sub mustata, dupa care explica: „Nu stiu daca sa zic ca e prima sau a doua dragoste”.
Iubirea sa pentru ciocolata se vede insa in lucrul cu copiii – se lumineaza tot si pare ca poate imbratisa toti micutii deodata. Atelierul de ciocolata a aparut in aceasta vara, dintr-o nevoie de a oferi turistilor sositi pe litoral ceva mai mult decat plaja si soare.
S-a spus ca o sa fie greu, deoarece copiii nu se pot concentra. Rezultatele insa au fost atat de haioase, incat pana in prezent nu s-a schimbat nimic, dar s-a adaugat, in schimb, un atelier de ciocolata si pentru adulti. Ei sunt serviti cu o cupa de ciocolata neagra si cu vin rosu, pentru a descoperi reactia dintre ele, dar au parte si de alte surprize delicioase.
Cand s-a gandit sa faca acest atelier, Silvian n-a stiut ca va fi unic in lume. A aflat ulterior, la lansare, chiar de la directorul Scolii Nationale de Patiserie Franceza. Iar de curand, tine si cursuri in gradinite si scoli.
Cum reuseste ciocolata sa ne faca fericiti, cum fac unii oamani dintr-o placere o meserie sau ce inseamna sa traiesti intr-o „parohie de turta dulce” citeste mai mult in reportajul din Unica de decembrie!