Este asociat cu anii ’70-’80, cand in NY adolescentii dansau pe strada break-dance si desenau pe trenuri cu spray-uri colorate. La inceput era doar o joaca.
Apoi a inceput razboiul intre cei care pictau si cei care vroiau sa stearga. Intr-un fel, cei dintai au castigat, daca ne gandim ca graffiti e considerat astazi arta urbana. In orice caz, „writers”-sii afirma ca pericolul de a fi prinsi de politisti in timpul „procesului de creatie” face lucrurile mult mai palpitante.
Din negura timpurilor
Tendinta de a scrie / scrijeli / picta pe ziduri, unde toata lumea poate sa vada, e foarte veche. Academia de Arte si Stiinte din Berlin a strans peste 180.000 de inscriptii de pe zidurile, monumentele si ruinele imperiului roman. Aceasta uriasa baza de date, numita Corpus Inscriptionum Latinarum, prezinta atmosfera societatii de atunci intr-un fel in care documentele si cartile de istorie n-o pot face. Atat de vie si de umana…
Cine s-a mai nascut, cine pe cine iubeste, meniul de la han sau pretul prostituatelor, jalea pentru cei disparuti sau numele celor mai puternici gladiatori, sloganuri politice sau formule magice… Daca ne gandim si mai in trecut, picturile rupestre nu sunt oare cele mai vechi forme de graffiti?
Chiar daca se cunosc mai mult intre ei decat sunt cunoscuti de catre ceilalti, „graffiti artists” au si o asociatie in America, infiintata inca din 1972. Unii dintre ei au expus in galerii de arta sau si-au deschis propriile lor studiouri. La Brooklyn Museum le e dedicata o sectiune la „arta contemporana”. Mai bine, decat sa picteze proprietatea statului, ar zice unii. Where is the fun? Ar spune altii…
Cel mai frecvent stil de graffito este chiar semnatura artistului, iar acesta e cu atat mai faimos cu cat reuseste sa o imprastie in cat mai mult locuri. Urmeaza apoi operele ceva mai elaborate, „blockbuster” care se intinde pe toata suprafata peretelui sau chiar „wildstyle”, adevarate scrisori / mesaje vizual-artistice. E drept ca trebuie sa fii de-al lor ca sa le intelegi.
In majoritatea tarilor civilizate, Graffiti este interzis prin lege. Risti pedepse aspre daca esti prins asupra faptului. De exemplu, Tony Blair, fostul prim ministru al Angliei si-a exprimat opinia categoric: „Graffiti nu este o arta, este o infractiune!” Normal, din moment ce graffiti poate lua si forma unui manifest politic. Dar, decat sa se enerveze, poate n-ar fi rau pentru politicieni sa le citeasca atent. Pana la urma, reprezinta „vox populi”! Iar cele mai multe sunt incantatoare prin combinatiile de culori…
Asa ca data viitoare cand nu vezi in ce statie esti din cauza ca geamurile metroului sunt complet vopsite, nu te enerva. E doar o forma inofensiva de arta…!