Viaţa de gimnastă nu e deloc uşoară, dar e plină de satisfacţii. Despre pasiunea pentru acest sport şi sacrificiile pe care le cere ne-a vorbit Ana Georgescu, campioană la gimnastică ritmică.
Pe Ana am cunoscut-o, cu ocazia filmărilor despre pilates şi Zumba, la clubul de fitness unde predă aceste cursuri. I-am remarcat mişcările graţioase şi naturaleţea paşilor de dans la ora de Zumba şi mi-am dat seama imediat că face asta de o viaţă.
Apoi am aflat că Ana este multiplă campioană naţională la gimnastică ritmică şi că a făcut parte dintr-o faimoasă trupă de dans atletic.
Viaţa de gimnastă are reguli stricte
Câţiva ani mai tarziu, făcea parte din lotul naţional de gimnastică ritmică şi începea seria marilor succese. Are 25 de titluri naţionale şi mai multe medalii de argint şi bronz obţinute la concursurile internaţionale, atât la individual compus, cât şi pe obiecte.
Viaţa de gimnastă nu e uşoară, căci presupune un regim de viaţă special, foarte bine organizat, iar timpul liber e destul de puţin. „Regimul alimentar trebuie atent supravegheat şi forma sportivă calculată astfel încât rezultatele să fie optime în perioada competiţională”, explică Ana.
7 ore de antrenament pe zi
Îţi aminteşte că primul antrenament al zilei începea dimineaţa, în jur de 8:00, şi dura cam trei ore. Următoarele şase ore erau rezervate odihnei, mesei de prânz şi şcolii, apoi urma al doilea antrenament, de aproximativ 4 ore. În puţinul timp rămas seara se ocupa de teme. Un program încărcat, solicitant atât fizic, cât şi psihic căruia nu-i rezişti decât dacă eşti pasionată de ce faci şi dacă îţi doreşti să fii mereu mai bună.
Am fost curioasă care din cele cinci obiecte ale gimnasticii ritmice – panglică, măciuci, minge, cerc şi coardă – i-a plăcut cel mai mult Anei. „Nu am avut un obiect preferat. În fiecare zi îmi plăcea altul, sau mai bine spus, cel al cărui exerciţiu îl realizam cel mai aproape de perfecţiune în ziua aceea”.
Scena şi aplauzele, a doua pasiune
La 16 ani, când nu se retrăsese încă din competiţii, Ana a intrat în compania de dans Aeros, care realizează spectacole uimitoare de dans atletic – o combinaţie de mişcări din dans şi mişcări din gimnastică. Trecerea de la gimnastică la dans nu a fost dificilă, dar Ana recunoaşte că a avut multe de învăţat încă din momentul când a început pregătirea pentru spectacole. La început, fiecare urcare pe scenă era similară cu o evoluţie la concursurile de gimnastică: aceleaşi emoţii şi aceeaşi concentrare intensă.
„Dar în timp, cu ajutorul coregrafilor şi al colegilor mai experimentaţi, fiecare spectacol a devenit un prilej de exprimare artistică şi un dialog între mine şi public”, mărturisteşte Ana. Emoţiile de la primele spectacole s-au transformat curând în nerăbdarea de ajunge iar pe scenă, „în faţa audienţei care aşteaptă să fie încântată şi care este gata să te răsplătească în cel mai frumos mod posibil: cu aplauze.”
Chiar dacă azi nu mai apare în spectacole, scena şi aplauzele au cucerit-o definitiv, astfel că acum este studentă la secţia de coregrafie a Facultăţii de Teatru şi speră să danseze în curând pe cele mai mari scene ale lumii.
„Nu aş putea trăi fără mişcare”
Până atunci este instructor de zumba, pilates, spinning, dans şi aerial yoga la clubul Body Exprim, job care îi oferă ocazia să cunoască mereu oameni noi şi să împărtăşească din cunoştinţele ei legate de sport. Dar cel mai tare îi place pentru că o ajută să facă mişcare în fiecare zi. „Fără activitate fizică nu cred că aş putea trăi după 16 ani de gimnastică de performanţă.”
În paralel, Ana este imaginea unei companii care produce echipament sportiv şi îi place să se implice în designul noilor produse, mai ales că a moştenit acest talent de la părinţii ei, amândoi designeri. Tot părinţii, dar şi anii de gimnastică ritmică, au învăţat-o să fie exigentă cu ea însăşi şi să urmărească perfecţiunea pe mai multe planuri, astfel că acum Ana nu refuză nicio provocare.
Foto: Body Exprim