Artişti, vedete şi designeri redescoperă tradiţiile populare şi reinterpretează folclorul într-o manieră contemporană. Descoperă, în revista Unica de ianuarie, patru poveşti „a la roumaine” şi explicaţiile specialiştilor despre această tendinţă cool.
Noi proiecte de modă, culturale şi muzicale exploatează intens tradiţiile populare româneşti. Avem de-a face cu o tendinţă a lumii moderne, spun Lili Misăilă şi Cristina Pop, de la agenţia de previzionare de tendinţe ANTZ. Ele vorbesc despre fenomenul numit „românism”, pe care îl definesc ca „întoarcerea, fascinaţia, valorizarea folclorului, ale valorilor de succes ale trecutului, a esteticii cu amprentă autohtonă”. Acesta a început să se manifeste întâi în zona de underground, acum patru-cinci ani, iar din 2011 a început să cucerească şi publicul larg. „Românismul” are origini şi ramificaţii complexe şi este asociat unor fenomene mondiale, precum globalizare şi fluidizarea graniţelor. Acestea au provocat mai multe tipuri de comportament: «globalist» («nu mai aparţin unui singur colţ de lume, mă inspiră lumea largă pe care o pot cunoaşte şi cuceri»), «gipsalist» («nu vreau reguli, nu investesc în case şi în rădăcini, mă hrăneşte creativitatea lumii pe care vreau să o descopăr») şi, pe de altă parte, o întoarcere la culoarea locală, la «cine sunt şi de unde vin». Acesta din urmă a încurajat descoperirea şi reevaluarea surselor populare, a esteticii folclorice.
Pe de altă parte, criza economică a avut şi ea rolul ei în formarea acestui curent, prin ceea ce analiştii numesc „insperienţă” – căutarea experienţelor cu valoare interioară, care nu mai sunt legate de consum, ci de emoţii care dau bucurie pe termen lung şi inspiră acte creative. „Astfel, mulţi tineri s-au întors spre valori ale părinţilor şi bunicilor şi au descoperit o lume «retro», autentică, care le dă consistenţă”, spun cercetătoarele Antz. Sociologul Mircea Kivu remarcă o asemănare cu perioada flower-power, când tinerii promovau diferenţierea şi detaşarea faţă de valorile dominante ale societăţii. Etnologul Laura Jiga Iliescu spune că această tendinţă ar putea veni din interior, dar şi din exterior, pentru că foarte mulţi tineri se sincronizează cu ceea ce se întâmplă în lume. „Că e vorba de Tibet, de altă ţară din Africa, de cultura orientală, peste tot există o atracţie spre ceea ce a fost înainte de industrializare”.
În România, generaţia care are acum 35-40 de ani a fost expusă unei culturi ce s-a rezumat la „Cântarea României”, iar după ce au luat contact cu un alt de model cultural, nu o mai văd la fel şi încearcă să meargă mai în amănunt, spune etnologul. „O redescoperă un pic exotică şi încearcă să o valorifice”, completează aceasta. Cercetătoarele de la Antz remarcă şi faptul că lumea e fascinată de estetica din estul fostului bloc comunist, din care face parte şi România. Acest lucru a determinat un val de mândrie şi i-a făcut pe trendesetterii de la noi să revalorizeze sursele de inspiraţie „100% made in Romania”. Ele previzionează că această tendinţă, aflată acum într-un moment de creştere, va fi exploatată în continuare.
Mădălina Andronic şi Claudiu Ştefan, The Awesome Project
Porţelanuri fine şi modele populare
The Awesome Project (the-awesome-project.tumblr.com) s-a născut, pe hârtie, în ultimii ani de facultate, când visam la obiecte făcute de noi, terminate, nu doar la nivel de concept sau schiţă ca ultimii cinci ani. Practic, ne doream să putem decora oameni şi case cu frumuseţi unice, ieşite din mâinile noastre. Porţelanul a fost un material pe care îl admiram de mult timp, aşa că acum aproape un an ne-am suflecat mânecile (la propriu) şi am pornit acest demers cu toate aspectele sale – identitate vizuală, imagini, obiecte, materiale, comunicare etc. – toate sunt un soi de „two-men” show în care Mădălina şi Claudiu sunt singurii artişti.
Pasiunea pentru folclor era implantată în noi de multă vreme. Şi înainte de The Awesome Project fiecare a cochetat cu ideea de a pleca de la rădăcini. Şi era curios faptul că arta populară mai trăia doar prin artizanat şi câteva intenţii răzleţe în peisajul artistic românesc. Aşa că decizia de a decora porţelanul nostru cu motive inspirate din arta populară românească, de a le da acel aer câmpenesc, dar totodată modern şi rafinat a venit de la sine, ca un răspuns la direcţia în care designul românesc se îndrepta la acel moment – concepte şi aspiraţii fantasmagorice dezlegate în lumea largă, fără strop de legătură cu locul de unde pleacă. De fapt, asta face The Awesome Project – priveşte obiecte ca marcă a locului de unde provin. Modelele le culegem de pe ii şi broboade, de pe covoare şi ştergare ţărăneşti, apoi le redesenăm, le trecem prin ochii şi mâinile noastre şi ne creăm un alt tip de limbaj grafic, inspirat de cel popular, în funcţie de ce simţim noi că am vrea să spună obiectul decorat. Şi, de multe ori, nu numai decoraţia aminteşte de arta ţărănească, ci şi formele se trag din elemente câmpeneşti – căpiţe de fân, scaunele cu trei picioare, străchini şi blide etc.
Oamenii sunt sensibili la obiecte frumoase, aşa că modul în care le prezinţi zestrea tradiţională îi va determina probabil să relaţioneze sau nu cu obiectele. Evident, păstrând într-însele ceva ancestral, autohton, sincer românesc, ceva-ul care ne curge nouă prin vene, subconştientul românului va fi atras de aceste produse cu iz folcloric într-un mod natural, firesc. Clienţii noştri sunt oameni care încurajează creaţia şi designul românesc, oameni care ştiu să preţuiască un obiect unicat, lucrat de noi de la cap la coadă, care iubesc şi salută demersurile frumoase care şterg de praf tradiţiile şi folclorul românesc, care relaţionează cu produsele noastre şi răspund cu inima deschisă. Reacţiile au fost minunate, încă de la început. S-a simţit o bucurie sinceră şi parcă o răsuflare uşurată că s-a apucat cineva să facă asemenea obiecte. Chiar dacă sună romanţat, simţim că avem un rol în toată această mişcare actuală de regăsire şi revenire la tradiţii. Iar oamenii care poartă obiectele realizate de noi sunt purtători de cuvânt al crezului nostru, al ideilor noastre, iubitori de frumos făcut cu mâna şi cu dragostea, păstrători încă de sâmbure de român în suflet.
Reîntoarcerea spre tradiţiile populare face parte dintr-un ciclu firesc. Mai toate lucrurile revin la un moment dat. Era cazul să se întâmple acest lucru. Pentru noi, cuvantul „trend” are o conotaţie mai puţin fericită – aduce parcă a valmeş, a orbecăială împotriva firii noastre, a cerinţă. Nu credem că este vorba de trend, ci de o căutare, o încercare de a ne înţelege pe noi înşine, de a regăsi o identitate pierdută, tăvălită, uitată, dar foarte grăitoare în context actual.
Vom continua colecţiile The Awesome Project inspirate de arta populară, avem planuri mari pentru anii următori şi vrem să creştem acest brand şi peste hotare, iar inspiraţia folclorică ne va ajuta şi diferenţia cu siguranţă. Cât despre soluţii pentru a duce mai departe valorile româneşti – dacă ar face fiecare artist sau antreprenor câte un mic pas – nu neapărat bazându-se pe folclor, cât pe lucruri simple, fundamentale, sincere – cred că am reuşi încet-încet să consolidăm casa, familia, direcţia în care deja începem să ne îndreptăm.