Unele filme vechi nu își pierd valoarea, chiar dacă pe vremea când au fost făcute nu exista CGI și nici ochelari 3D nu purta nimeni. Vezi câteva filme vechi pe care trebuie să le vezi într-o viață și care sunt bune, în ciuda tehnicilor depășite și a culorilor șterse.
La dolce vita (1960 – Federico Fellini)
Povestea unui reporter care înceracă să găsească sensul vieții și să se hotărască dacă se însoară cu iubita care nu îl înțelege, sau dacă alege o altă femeie, care îi satisface alte nevoi.
Filmul notează trecerea lui Fellini de la filme realiste la film de artă și oricine se consideră cinefil ar trebui să-l vadă măcar o dată în viață.
Dictatorul (1940 – Charlie Chaplin)
Un alt film vechi cu mare încărcătură simbolică și artistică și unul în care Charlie Chaplin nu numai că vorbește, dar nici nu joacă un personaj comic.
Regizat de Charlie Chaplin, care joacă și rolul principal, ”The Great Dictator” este o satiră la adresa nazismului și a lui Adolf Hitler.
Filmul a avut un succes comercial foarte mare și este o capodoperă, dar este și un exercițiu de curaj pentru vremurile tulburi în care a fost lansat.
Nașul (1972 – Francis Ford Coppola)
Povestea unei familii de mafioți italieni în America, seria Nașul a făcut istorie. Filmul pare să fie șlefuit din toate punctele de vedere, cu o distribuție de excepție (Marlon Brando, Al Pacino, Robert Duvall), muzică memorabilă, care este și acum ascultată și cu un stil regizoral ușor de recunoscut oricând.
Lista lui Schindler (1993 – Steven Spielberg)
Deși nu este un film de epocă, Lista lui Schindler este un film care nu trebuie ratat de niciun iubitor de filme autentic.
Liam Neeson îl joacă pe Oskar Schindler, un om de afaceri din Germania nazistă, care își folosește banii și influența, precum și inteligența strălucitoare ca să salveze circa 1200 de evrei polonezi de la exterminare.
Totul despre mama mea (1999 – Pedro Almodovar)
Un alt film relativ nou pentru o listă de filme vechi care nu trebuie ratat este capodopera lui Almodovar care reunește toate elementele filmelor sale cu o forță șu umor nemaivăzute.
Povestea este simplă, a unei femei care plânge moartea fiului ei și își regăsește speranța în prietenia altor femei.
Almodovar are câteva preferințe pe care le putem vedea în majoritatea filmelor lui: condiția femeii, culoarea roșu, minoritățile sexuale, Penelope Cruz. Toate sunt prezente aici și toate sunt legate unele de altele cu mult umor, în stilul lui inconfundabil.
Page: 1 2