La 38 de ani, Alexandru Tudose a reușit ceva ce puțini oameni reușesc: în ultimii ani, a văzut lumea de pe cele mai înalte vârfuri ale Terrei și a ajutat nenumărați copii și adolescenți ale căror vieți nu sunt tocmai rupte din basme.
Alexandru a urcat în 2018 pe muntele Kilimanjaro din Africa, iar în 2019 pe Vârful Lobuche din Kilimanjaro. Prin expediția lui din 2019 a reușit să strângă peste 10.000 de donații pentru copiii care suferă de boli incurabile. Experiența din Himalaya l-a inspirat să scrie și o carte, „Pole-Pole”, publicată anul acesta. Alexandru ne-a povestit totul despre experiențele înălțătoare avute la înălțime, despre „Pole-Pole”, dar și despre proiectul YOU, menit să ajute gratuit adolescenții și tinerii aflați în dificultate pe plan psihologic și nu numai.
Cum s-au împletit hobby-ul și caritatea
Foto: Arhiva personală
Povestește-mi puțin despre pasiunea ta pentru munte. Cum și când a început ea?
Pasiunea pentru munte mi-a fost insuflată de tatăl meu, încă de când eram mic. Îmi amintesc întotdeauna cu bucurie cum mergeam adesea în drumeții alături de el și de sora mea, încă de când aveam 5-6 ani. Uitându-mă în spate, pot spune cu încredere că muntele a fost parte din viața mea încă din copilărie. În liniștea munților, îți dai seama că viața curge altfel. Nu ai cum să te întorci dintr-o călătorie pe munte și să fii același om.
Pe lângă asta, ești un puternic susținător al copiilor cu boli rare și al adolescenților care au nevoie de sprijin psihologic. Ce te-a inspirat în această călătorie de susținere a tinerilor și celor mici?
Susținerea atât a micuților îngrijiți de Fundația Copii în Dificultate și, mai apoi, a tinerilor și adolescenților prin intermediul proiectului YOU, au venit ca urmare a activităților în care sunt implicat alături de Asociația Varyafin. Ambele campanii au fost adevărate oportunități de a mă pune în slujba unor cauze frumoase și au un loc special în inima mea. Cred în solidaritate, în puterea de a face bine, în susținerea celor care au nevoie de ajutor. Cel mai frumos lucru este să dăruim iubire și să fim atenți la nevoile celor din jurul nostru, să ne facem timp să ajutăm, să ne ascultăm unii pe alții, să ne mobilizăm și să acționăm. Cu fiecare oportunitate pe care o am să ajut alți oameni, mă bucur și mă încarc sufletește cu bucuria pe care o văd pe chipurile lor.
Când ți-ai dat seama că alpinismul și actele caritabile pentru copii pot fi combinate?
Întotdeauna mi-am spus că adevărata libertate este să poți proteja o altă viață. Așa că acest gând a venit cumva natural. Imediat ce am înțeles că expediția pe care o pregăteam în Himalaya poate fi mai mult decât o experiență personală, că poate fi o oportunitate frumoasă de a ajuta și de a da ceva mai departe, am început să conturez un plan. Astfel că anul trecut am urcat pe munte nu doar pentru mine, ci și pentru viitorul și visele fiecărui copil cu o boală incurabilă îngrijit de Fundația Copii în Dificultate. Mi-am propus să atrag atenția asupra copiilor bolnavi pentru care lucrurile banale sunt imposibile, sperând să inspir prin călătoria mea și alți oameni care pot veni în sprijinul lor. Astfel, am ajuns să obținem peste 10.000 de donații prin SMS în favoarea acestor copii. Din pași mici, măsurați cu empatie, curaj, compasiune și implicare, se construiește un pas major, cu conștiința permanentă că fiecare viață contează.
Experiența care l-a schimbat: 19 zile pe Himalaya
Foto: Arhiva personală
Povestește-mi despre expediția ta de 19 zile în Himalaya – ce locuri frumoase ți-au rămas imprimate în memorie, ce oameni ai cunoscut?
Este de prisos să încerc să exprim în doar câteva cuvinte această experiență unică. Vorbim de Himalaya, cel mai înalt și cel mai impresionant sistem muntos din lume. Am ajuns la Kathmandu pe 20 martie, chiar în prima zi a Festivalului Holi al Culorilor. Am plecat de acolo cu potecile Nepalului imprimate pe retină, încă am în minte poveștile ghizilor locali care au în palmares 4-5 urcări pe Everest și tot atătea ale altor opt miari, sunt cei care ne-au ajutat să ajungem până în tabăra de bază a Everestului și apoi sus la 6.119 m.
Am păstrat în suflet imaginile micuților nepalezi întâlniți în satele de pe traseu, chiar am luat cu mine și câteva cărți de colorat pe care le-am împărțit lor și bucuria a fost imensă când i-am văzut grăbindu-se cu entuziasm să le coloreze. Am întâlnit oameni care au urcat pe Everest de 8 ori, așa cum am avut ocazia să întâlnesc pe traseu și oameni care își duceau traiul cu greu, cărând în spate uneori peste 100 de kilograme, urcând pe distanțe lungi. Am traversat văi adânci pe poduri suspendate, m-am bucurat de spectacolul vulturilor care planau grațioși în vale la 4.000 m altitudine și am admirat una dintre cele mai frumoase priveliști ale Himalayei oferite de vârful Kala Patthar. Toate acestea vor rămâne cu mine pentru totdeauna!
Ce momente dificile ai întâmpinat în expediție? Cum ai trecut peste ele?
Poate cel mai dificil moment al expediției a fost în noaptea în care am urcat pe ghețar, pe Lobuche East cu ai săi 6.119 m. După aproximativ 6 ore de traseu pe zapadă, ne-am pus colțarii și am început escaladarea în coardă pe ghețar. După câțiva zeci de metri parcurși, am simțit cum coarda se detensionează deodată și m-am trezit îmbrățișând muntele de-a dreptul, cu câțiva metri “plutiți” în aer. Am respirat adânc, mi-am verificat echipamentul, am văzut că sunt ok și, amintindu-mi pentru ce mă aflam acolo, am pornit din nou la drum determinat să îmi ating obiectivul. Și am reușit!
Povestește-mi ce gânduri îți treceau prin minte când, în cele din urmă, ai ajuns pe Vârful Lobuche East.
Spiritualitatea locului, frumusețea peisajului întâlnit pe tot traseul nu prea pot fi exprimate în cuvinte, trebuie experimentate. Când am ajuns în vârf, am fost încă o dată impresionat de cât de spectaculoasă era natura din jurul meu, am simțit recunoștință că am reușit să ajung în vârf și mulțumire că totul a fost ok până la capăt. Este un traseu solicitant atât fizic, cât și psihic, însă toate greutățile întâmpinate nu mai contează când natura, dar și oamenii întâlniți pe traseu îți oferă cel mai de preț cadou.
Cu ce lecții de viață te-ai întors după cele 19 zile petrecute în Himalaya?
Dincolo de tot și de toate, mi-am dat seama că totul este posibil atâta timp cât îți concentrezi toată energia și toate resursele spre a-ți atinge obiectivul propus și dai tot ce poți pentru asta. În felul acesta, oricât de mare e provocarea, niciun munte nu este prea înalt.
Pas cu pas spre fericirea copiilor care au nevoie de ajutor
Foto: PR
Anul acesta ai lansat cartea „Pole-Pole”, titlu în limba Swahili care s-ar traduce „Pas cu pas”. Ce te-a inspirat să numești astfel cartea?
De fapt, o traducere exactă a acestei expresii în Swahili, limba vorbită în Kilimanjaro, ar fi „Încet-Încetișor”, dar eu am rezonat mai mult cu „Pas-cu-Pas”, cam cât durează să spui douăzeci-și-doi și în intervalul acesta de timp să faci doi pași pe munte. Ghizii folosesc des această expresie pentru că mergând încet sunt mai multe șanse să îți atingi obiectivul pe munte fără să te epuizezi, și astfel să ajungi unde ți-ai propus într-un timp mai scurt. Dat fiind că este a doua cea mai utilizată expresie în Tanzania, după celebra Hakuna Matata, mie mi-a oferit ritmul necesar atingerii obiectivelor îndrăznețe. A fost filosofia pe care am început să o integrez în viața mea și tocmai de aceea am numit așa și cartea.
Cum a fost pentru tine procesul scrierii acestei cărți?
Nu a fost deloc ușor, a durat mai bine de un an și jumătate, însă mă bucur că pot să împărtășesc cu ceilalți jurnalul meu de călătorie care expune, pas cu pas, lecțiile unui parcurs de anduranță fizică și psihologică, în care singura constantă rămâne necesitatea unei vieți trăite cu altruism, moderație și dăruire, în timpul prezent. Le mulțumesc tuturor celor care m-au ajutat să o public.
Ce vor putea regăsi în această carte oamenii care o vor citi?
Cartea este o colecție de povești personale din cele două călătorii făcute de mine în 2018 și 2019. Am așternut acolo gânduri și amintiri dragi, întâmplări care mi-au rămas în suflet cu oamenii pe care i-am întâlnit pe cărările din Parcul Național Kilimanjaro sau pe potecile ce șerpuiesc pe Himalaya. Sper să fie o lectură interesantă și o recomand cu mare drag! Cartea poate fi găsită aici.
Despre YOU, platforma prin care orice adolescent care are nevoie de ajutor psihologic îl poate primi gratuit
Foto: YOU
Tu te numeri și printre cofondatorii Asociației Varyafin, din spatele proiectului YOU. Care este povestea din spatele fondării acestui proiect frumos?
În România, și nu numai, adolescenți de toate vârstele sunt abuzați în societate, în școală și în familie, zi de zi. Totul a început cu ideea de a crea un program pentru tineri și adolescenți, pornind din conștientizarea nevoii lor de a fi înțeleși și însoțiți în călătoria lor de a deveni adulți. În Asociația Varyafin, direcția principală de acțiune este susținerea educației, dar ne implicăm și în numeroase proiecte din sfera educației financiare și zona socială. Astfel, alături de DHM Company am conceput YOU, primul centru de criză din România dedicat în exclusivitate adolescenților și tinerilor. Este un spațiu de suport, orientare personală și profesională, consiliere, mentorat și asistență specializată pentru nevoile acute ale celor care au nevoie de suport, care nu se pot descurca singuri, care nu pot vorbi cu familia și prietenii, sau care prezintă riscul de a-și pune viața în pericol. Din păcate, violența fizică și abuzurile emoționale asupra copiilor și tinerilor rămân în continuare un punct nevralgic în România, așa că sperăm să putem contribui la schimbare.
Care sunt serviciile oferite de YOU și cui se adresează? Există o limită de vârstă?
YOU este un un program complex adresat tuturor tinerilor și adolescenților din Romania, indiferent de vârstă, disponibil 365 de zile pe an, 24/24. L-am construit pe patru piloni principali:
Call center pentru tineri 0800 070 YOU / 0800 070 968 – serviciu gratuit apelabil național și internațional; tinerii intră în contact direct cu personal specializat care îi ascultă cu compasiune și le oferă suport imediat în situații critice, pentru probleme ce includ traumele cauzate de violență sexuală, abandon, abuz, violență emoțională și neglijență, hărțuire, bullying, stalking și cyber stalking, educație sexuală, probleme legate de identitate personală, sexuală și psiho-socială, precum și urgențe psihologice acute; consultațiile se pot desfășura și anonim, la cererea solicitanților.
Serviciu de chat gratuit 24/24 – serviciu disponibil de oriunde din lume prin platforma www.you.com.ro, accesibil la orice oră pentru apelanții care sunt în situația în care nu pot vorbi telefonic cu un consilier
Centru fizic de gestionare a situațiilor de criză, cu personal calificat și pregătit să se ocupe de consilierea tinerilor; în situații acute, aceștia pot veni direct la centru, fără programare prealabilă
Evenimente de informare, educare și dezvoltare personală pentru tineri, realizate gratuit în licee, universități și hub-uri din București și din țară.
Există planuri pentru a crea și alte centre fizice YOU, pe lângă cel din București?
Ne bucurăm să venim în ajutorul tot mai multor tineri creând și alte centre fizice YOU, o luăm pas cu pas, Pole-Pole, iar în 15 mai, la Sibiu, notăm al doilea Centru.
Ce alte planuri și dorințe mai ai în tolbă, mai ales după ce măsurile din starea de urgență cauzată de pandemia de coronavirus vor fi mai relaxate?
Pentru YOU, păstrăm obiectivul de a oferi suport și sprijin cât mai multor tineri aflați în situații vulnerabile, mai ales în această perioadă delicată. Iar pe plan personal, am început să lucrez la pregătirea unei noi expediții în care țintesc atingerea și depășirea barierei de 7.000 m altitudine. Dar o să vă pot povesti mai multe când lucrurile vor începe să prindă contur. Nu uitați, totul este posibil, atâta timp cât ne dorim!