”Căciuliţa” are 3259 de ani. Şi ce bine se ţine!
”Iubito, ai încredere în mine!”. Îhî. Aşa a făcut mama ta patru copii şi muuulte întreruperi de sarcină. Tot aşa ”înfloresc” infecţiile cu transmitere sexuală. Cu muuultă încredere. Şi cu jena ta de a ”impune” acest accesoriu ”frustrant” pentru bărbăţia lui. Schimbă placa: spune-i o poveste de adormit suspiciunile
Istoria clipelor fierbinţi pregătite la rece
A fost odată ca niciodată, acum mai bine de trei mii de ani… Cineva – un bărbat, fără îndoială –
şi-a dorit cu ardoare să aibă parte de clipe toride, fără să se teamă pentru viaţa lui (şi a partenerei sale, sperăm). Din atâta dor, s-a născut o idee genială, care a făcut istorie. ”Sex protejat” îi spunem azi. Iată cum i-au spus şi cum l-au conceput stră-stră moşii noştri:
Copilăria
1250 î. Hr. – egiptenii folo-sesc ”teaca” de pânză pentru a se proteja de boli, infecţii şi muşcături de insecte. Pe alte meridiane, chinezii se protejează bandajându-şi penisul cu hârtie de mătase înmuiată în ulei; japonezii creează două variante ale ”produsului”: una din piele subţire şi una din… carapace de ţestoasă sau corn; în fine, romanii au un gen de tampoane îmbibate cu o soluţie făcută din ierburi şi – zice-se – prezervative făcute din muşchii duşmanilor. Brrr!
►1500 d. Hr. – Anatomistul italian Gabrielle Fallopius propune un prezervativ din pânză şi mătase, pe care îl testează pe 1.100 de bărbaţi. Test reuşit: nici unul dintre ”subiecţi” nu este victima epidemiei de sifilis care bântuie în Europa. Deocamdată, omenirea vede în prezervativ doar o protecţie împotriva infecţiilor, abia mult mai târziu va fi ”descoperită” şi eficienţa lui împotriva unei sarcini.
Vârsta de aur
►Sfârşitul sec. al XVI-lea – prima îmbunătăţire semnificativă a ”dispozitivului”: impregnarea, înainte de utilizare, cu o soluţie chimică din sare şi diferite ierburi îl face mai sigur.
►Secolul al XVIII-lea – câştigă teren prezervativul din intestine de animale. Din cauza preţului piperat, unii utilizatori le refolosesc. Scepticii vremii le caracterizează drept ”o armură împotriva plăcerii şi o pânză de păianej împotriva infecţiilor”.
►A doua jumătate a sec. al XVIII-lea – la Londra înfloreşte comerţul cu pre-zervative realizate ”de mâ- nă”. În centrul activităţii se află… două femei: doamna Phillips şi doamna Perkins. Fiecare cu propriul magazin. Şi cu o strategie de marketing inspirată: pamflete rimate, uşor de reţinut, o dată cu numele produsului.
►1800 – Prezervativul be-neficiază de o descoperire epocală: vulcanizarea cauciucului. De acum, ”căciu-
liţele” sunt produse în masă şi la un preţ accesibil.
►1861 – în New York Times apare prima reclamă pentru ”Prezervativele franţuzeşti ale Doctorului Power”.
Vânătoarea de vrăjitoare
►1873 – în SUA este votată Legea Comstock, ce scoate în afara legii reclama la absolut orice fel de produse contraceptive/anticoncepţionale şi permite serviciilor poştale să confişte toate prezervativele vândute prin poştă.
►1900-1920 – cele mai multe prezervative sunt fabricate prin introducerea unei forme într-o baie de substanţă cauciucată, apoi vulcanizată şi trecută printr-un jet puternic de apă rece. Calitatea produsului finit este îndoielnică.
Marele boom
►Anii 20 – începe fabricarea prezervativelor din latex, mai subţiri, mai rezistente şi fără nici un miros. Abia acum începe ”căciuliţa” să cucerească piaţa mondială.
►Începutul anilor 60 – apariţia pilulei, a diafragmei şi steriletului reduce drastic ”rata de succes” a prezervativului.
►Anii 80 – Fenomenul HIV salvează prezervativul de la uitare şi îl relansează spectaculos. De acum, lumea e a lui: apar ”varianta” din material poliuretanic şi cea fe-minină, dar şi varietăţi de culoare, arome, forme şi mărimi; se găsesc în farmacii, baruri, cluburi, magazine la colţ de stradă, benzinării şi chiar în automate ce oferă ”siguranţă la pacheţel”. Sau ”plăceri fără neplăceri”.
ACEEAŞI MĂRIE CU ALTĂ ”PĂLĂRIE”
În 1706 apare pentru prima dată, într-o tipăritură, termenul ”condum” (eng.: prezervativ). Există două teo-
rii referitoare la etimologia cuvântului: el s-ar lega de numele colonelului Quondam, medic al lui Carol al II-lea, care-l aproviziona pe rege cu prezervative, ca să nu se infecteze când îşi făcea de cap cu prostituatele sau, şi mai şi, ca să nu lase în urma sa vreun bastard; sau – mai probabil – condum provine din latinescul ”condos” (recipient).
CASANOVA – ”IMAGINEA BRANDULUI”
Celebrul amorez al secolului al XVIII-lea ”dădea atacul” numai ”dotat” cu ”redingota englezească” (după cum numea prezervativul). Într-un scop total lipsit de roman-tism: să se protejeze de… procese de paternitate, boli şi infecţii.