În timpul zborului, avioanele comerciale creează puternice vârtejuri de aer la capătul aripilor. Acestea produc rezistenţă la înaintare, mărind astfel consumul de combustibil al aparatului de zbor. În plus, ele ar putea afecta chiar şi zborul unor aeronave ce s-ar afla în spate. De aceea, intervalul dintre decolările de pe aceeaşi pistă trebuie să fie suficient de mare pentru ca vârtejurile să se disipeze.
Citește și – Şapte paşi pentru a cumpăra cel mai ieftin bilet de avion
Însă, specialiștii NASA au descoperit o modalitate de a reduce aceste probleme: wingleturile (aripioare). Sursa lor de inspiraţie au fost penele curbate în sus din vârful aripilor unor păsări cu zbor planat, precum vulturii.
Gândiţi-vă: Pe parcursul zborului, penele din vârful aripilor acestei păsări se curbează în sus, până când ajung în poziţie aproape verticală. Această configuraţie asigură portanţă maximă la o lungime minimă a aripii şi îmbunătăţeşte randamentul. Astfel, proiectanţii au realizat aripi de avioane cu o formă asemănătoare.
În urma unor teste, specialiștii au descoperit că aceste aripi, curbate la vârf şi aliniate corespunzător curenţilor de aer, contribuie la îmbunătăţirea randamentului aeronavei. Datorită wingleturilor, avioanele pot să parcurgă distanțe mai lungi, să transporte o greutate mai mare, să faciliteze parcarea datorită aripilor mai scurte și să consume mai puțin combustibil. De exemplu, în 2010, companiile aeriene „au economisit, la nivel mondial, 7.600 de milioane de litri de combustibil”, reducând astfel considerabil emisiile de gaze, precizează experții NASA.
Care este explicația? Wingleturile reduc la minimum rezistenţa la înaintare micşorând dimensiunile vârtejurilor. În plus, creează un fel de tracţiune ce neutralizează o parte din rezistenţa obişnuită la înaintare a avionului.
Citește și – De ce își țin stewardesele mâinile la spate atunci când întâmpină pasagerii
Foto – Shutterstock