De ani întregi folosim litera x pentru a marca o necunoscută în ecuațiile pe care încercăm să le rezolvăm. Nu ți-ai pus niciodată întrebarea de ce a fost ales X pentru a fi folosit în ecuații?
Istoria X-ului
Algebra s-a născut în Orientul Mijlociu în timpul Epocii de Aur a civilizației islamice (750 – 1258 î Hr). În acestă perioadă cultura musulmană a avansat către peninsula Iberică unde maurii au încurajat studierea matematicii și a științelor exacte.
Cum am ajuns să folosim x-ul în ecuații?
O teorie spune că folosirea acestei litere a fost determinată de inabilitatea școlarilor spanioli de a pronunța anumite sunete arabe, cum ar fi litera sheen (sau shin). În scrierile arabe, necunoscuta era numită al-shalan.
Limba spaniolă nu avea un corespondent pentru sunetul sh, așa că au folosit ck, care în greaca veche este scris cu simbolul chi – X. Mai târziu, chi a fost înlocuit de litera latină x.
O altă teorie spune că shei – cuvântul arab pentru a descrie un singur lucru a fost tradus în limba greacă ca xei și apoi prescurtat ca X. Dr Ali Khounsary apreciază că este o coincidență faptul că, necunoscut în limba greacă este xenos care începe tot cu X.
Rene Descartes (1596 – 1650), filosof și matematician a popularizat folosirea lui X. Nu se știe de ce a ales această literă, din câte se știe decizia a fost una arbitrară. În publicația La Geometrie, Descartes a folosit literele a,b,c pentru a defini cunoscutele și x,y,z pentru a defini necunoscutele.
Sursa foto Pixabay
Citește și Problema de clasa a IV-a care dă bătăi de cap adulților. Tu știi rezolvarea?
Citește și Știi mai multă matematică decât un copil de clasa a V-a?
Ultima modificare ianuarie 11, 2017 4:37 pm