Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou

Începând cu prima zi de Crăciun, se aud, de asemenea, colinde precum „Steaua sus răsare”, „Bună dimineaţa la Moş Ajun” sau „O ce veste minunată”, iar colindatorii sunt răsplătiţi cu covrigi, fructe, nuci sau, mai nou, bani.

În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii, cete de copii merg din casă în casă cu „Moş-Ajunul”, „Colindisul” sau „Bună-dimineaţă la Moş-Ajun”. Pitereii, cum sunt numiţi colindatorii în Ardeal, sunt purtători de noroc şi fericire.

Mai reale sau mai fabuloase, numeroase obiceiuri devin în timp superstiţii. Astfel, în noaptea Anului Nou, în Maramureş, fetele număra nouă stele, iar dacă ultima este mai strălucitoare, înseamnă că şi ursitul ei va fi mai frumos.

În zonele din Făgăraş şi Mureş, obiceiul spune că de Anul Nou să se aşeze pe masă 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte, urmând că tinerii să-şi vadă norocul în viaţă, în funcţie de ce aleg.

Trecerea dintr-un an în altul are numeroase semnificaţii, multe dintre ele regăsindu-se simbolic în datinile tuturor popoarelor. La români, „Revelionul” reprezintă un ceremonial de înnoire simbolică a timpului şi este numit „Îngropatul Anului”. Tot în noaptea de trecere spre noul an auzim Pluguşorul, despre care credinţa populară spune că invocă speranţa fertilităţii.

Dar care sunt tradiţiile pe alte meleaguri din perioada Sărbătorilor de iarnă?

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, englezii decorează intrarea caselor cu ramuri verzi de brad, iar darurile sunt împărţite pe 26 decembrie. În schimb, în Islanda, există tradiţia de Crăciun ca cei mici să fie vizitaţi de 13 Moşi Crăciuni cu exact 13 zile înainte de Crăciun.

În Grecia, masa de Crăciun nu se strânge seara. Se spune că în noaptea de Ajun, Iisus va trece pe acolo şi va gusta din bucăţile pregătite.

În Germania, veţi găsi întotdeauna pe masa de Crăciun castane prăjite, mere umplute cu marţipan sau găluşte împănate. De asemenea, obiceiul împodobirii bradului provine de aici, unde sărbătoarea poartă numele de Cristbaum, iar vestitul cântec pe care se ornează bradul, „O, Tannenbaum!” (O, brad faimos!), va fi fredonat mai târziu in toată lumea.

În Norvegia, tradiţiile de Crăciun cer ca darurile să fie ascunse într-un sac cu paie, pus deasupra uşii, iar în Franţa, sărbătorile aduc celor mici cadouri în ghetuţe, în timp ce austriecii pun darurile sub brad. Acestea vor fi deschise numai după ce se servesc bucăţile tradiţionale.

Nu în ultimul rând, Crăciunul este numit sărbătoarea familiei, ocazie cu care toţi se reunesc, se împart daruri şi se strang în jurul mesei de Craciun.