Cetatea Neamț, o filă de istorie vie și plină de legende

Pe o stâncă neagră… cum spune poezia, s-a ridicat Cetatea Neamț și multe zile negre a avut. Istoria ei merită să fie savurată pas cu pas, în timp ce vizitezi sălile și ascunzătorile recent renovate din Cetatea Neamț.

Cuprins

• 1 Cetatea Neamț la origini
• 2 Perioada de glorie, din timpul lui Ștefan
• 3 Sfârșitul tragic al domniței Ruxandra în Cetatea Neamț
• 4 Istoria a căpătat culoare în cetatea refăcută
• 5 Ce mai poți vizita în apropiere de Cetatea Neamț

Secole de-a rândul mândria locuitorilor din Târgu Neamț, cetatea Neamț a adunat o istorie bogată și a cunoscut mărirea și decăderea, povești sângeroase și trădări înalte. După renovarea realizată cu fonduri europene, poveștile ei sunt mult mai accesibile turiștilor și a devenit unul dintre cele mai interesante locuri de vizitat din țară.

Cetatea Neamț la origini

Aflată la marginea orașului Târgu Neamț, cetatea care și-a luat numele de la râul Neamț care curge prin apropiere, a fost construită de Petru I și făcea parte din sistemul de fortificații medievale care trebuia să apare Moldova și Transilvania de invazia otomanilor.

Ea se află ridicată pe stânca Timuș de pe Culmea Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, precum și drumul care trecea peste munte în Transilvania.

Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.

Perioada de glorie, din timpul lui Ștefan

Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a înțeles cel mai bine necesitățile construirii de clădiri fortificate pentru a apăra Moldova de atacurile turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele mănăstiri fortificate din Moldova și a întărit cetățile existente. Și la Cetatea Neamț a poruncit supraînălțarea zidurilor cetății cu circa 6 -7 m, creneluri ascunse pentru arcași, bastioane circulare cu ziduri groase și rezistente, dar și un șanț de apărare adânc și lat care împiedica atacatorii să ia cu asalt cetatea. Accesul se făcea pe un pod mobil, în spatele căruia existau două capcane cu trape numite ”curse de șobolani”.

Cetatea Neamț era bine apărată și a rezistat la câteva atacuri dure din partea turcilor și a polonezilor. Cetatea nu a putut fi cucerită și jefuită decât prin vicleșuguri și prin trădarea unor moldoveni care au fraternizat cu dușmanii.

Spre exemplu, polonezii lui Sobieski au intrat în cetate numai după ce au măsluit o misivă ca și cum ar fi fost trimisă oștenilor moldoveni de Constantin Cantemir care le cerea să predea cetatea. Epistola a fost scrisă și pecetluită cu ajutorul unui grămătic moldovean care trecuse de partea invadatorilor. Episodul a avut loc în 1691, când 19 oșteni moldoveni au ținut piept unei trupe de peste 50 de polonezi și nu au deschis porțile cetății, decât când au văzut epistola falsă a lui vodă.

Sfârșitul tragic al domniței Ruxandra în Cetatea Neamț

Tot cu vicleșug și trădare, cetatea este jefuită de un grup de tâlhari cazaci și polonezi care măturau tot ce le stătea în cale. Un boier moldovean le-a divulgat mai multe secrete pe care le ascundea cetatea, inclusiv despre comoara păzită aici a domniței Ruxandra.

Cazacii au reușit să o găsească pe frumoasa fiică a domnitorului Vasile Lupu, au torturat-o și au adus-o în cetatea, unde au obligat-o să le arate tezaurul familiei. După ce au furat cei 19.000 de galbeni, cazacii i-au tăiat capul cu un topor chiar în poarta cetății.

Ironia sorții face ca domnița Ruxandra să fi fost la vremea respectivă văduva unui mare conducător de cazaci, Timus Hmelnitchi, cu care fusese obligată să se mărite pentru a-i asigura tatălui ei sprijinul acestora. Ruxandra a devenit văduvă la numai doi ani de la căsătorie și s-a refugiat în Moldova la moșia ei de lângă Târgu Neamț, de unde a fost răpită și apoi ucisă într-un mod barbar de jefuitori.

Istoria a căpătat culoare în cetatea refăcută

Cetatea Neamț mai are multe povești istorice de spus și merită să îi faci o vizită când ajungi în apropiere de Târgu Neamț. Cu siguranță, vei rămâne impresionat de podul lung și masiv, susținut de 11 piloni din piatră de râu. Un asemenea pod este unic în țară și a constituit în secolele tulburi de războaie și atacuri unul dintre punctele forte ale cetății.

La începutul secolului al XVIII-lea cetatea a fost distrusă, dar numai parțial, la ordinul Porții Otomane, de către Mihai Racoviță. În vremurile moderne a ajuns o ruină. Abia în anul 2009 și-a redeschis porțile către public, refăcută aproape complet.

Au fost amenajate 21 de încăperi, printre care sala de sfat și de judecată, sala armelor, închisoarea, camera de provizii, sala de mese, paraclisul sau monetăria. În unele camere este recreată atmosfera din vremurile trecute, când cetatea era locuită. În încăperea ce servea ca închisoare se află patru manechine imaginând răufăcători, legați cu lanțuri.

În alte încăperi sunt amenajate câteva vitrine cu arme, monede și obiecte descoperite între zidurile cetății, precum și panouri cu istoria tezaurului descoperit aici și a evenimentelor istorice semnificative.

Ce mai poți vizita în apropiere de Cetatea Neamț

Județul Neamț este unul dintre cele mai frumoase din țară și una dintre cele mai bogate zone în obiective turistice, culturale și religioase.

În orașul Târgu Neamț mai poți vizita:

Casa Memorială a poetei Veronica Micle, iubita poetului Mihai Eminescu

Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești, sat devenit cartier al orașului.

În zonă, mai poți ajunge la:

Mănăstirea Agapia, mănăstire de maici de o frumusețe rară, aflată la numai 9 km de oraș.

Mănăstirea Văratec, mănăstire de maici, aflată într-o poiană între păduri, la numai 12 km de oraș, în satul Văratec.

Casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuță de lângă mănăstirea Agapia, unde mama și sora scriitorului au fost maici.

Muzeul popular al meșterului Nicolae Popa din Târpeşti, sculptor specializat în măști populare, colecționar de artă şi de obiecte populare autentice, dar și culegător de creații folclorice orale.

Îți plac cetățile? Nu rata cetatea Devei

Vezi și: Cetatea Poenari, fortificația lui Vlad Țepeș din Argeș