Creierul nostru este conceput să se concentreze pe stilmuli negativi și nu pe recompense, adică pe stimulii pozitivi. Iar dacă nu ar fi așa, nu am putea evolua, susțin specialiștii.
Conform acestora, grijile și teama că li se poate întâmpla ceva i-au ținut în viață pe strămoșii noștri.
”Stimulii negativi produc o activitate neuronală mai mare decât o fac cei pozitivi. Sunt percepuți, de asemenea, mult mai rapid, comparativ cu opușii lor. De exemplu, oamenii pot identifica, în cadrul experimentelor, mult mai ușor fețele supărate, decât pe cele fericite. Chiar dacă aceste imagini li se succed foarte repede”, arată doctorul Rick Hanson.
La fel ca amintirile, gândurile negative sunt un grup de neuroni care se leagă unii de ceilalți și formează un model. Acesta este și motivul pentru care amintirile urâte sunt mai rapid readuse în memorie decât cele plăcute. ”Alarma în creier se dă în amigdală, care folosește două treimi din neuroni pentru a găsi lucrurile negative. Imediat cum se dă semnalul, evenimentele și experiențele negative sunt foarte repede depozitate în memorie, în contrast cu cele pozitive, care sunt ”reținute” timp de câteva secunde pentru a fi transferate din zona memoriei pe termen scurt în cea pe termen lung”, mai arată medicul.
Ceea ce este și mai interesant în legătură cu faptul că creierul nostru are o predispoziție către gândurile negative este faptul gândurile negative ne schimbă, de fapt, creierul. Explicația este următoarea: cortisolul, adică hormonul stresului, distruge neuronii din hipocamp, zona responsabilă pentru stocarea amintirilor. Mai mult, atunci când creierul a dezvoltat un anumit mod de gândire va reveni la acel model în mod natural, atunci când va trebui să stocheze amintiri noi. Există o teorie potrivit căreia creierul se modelează fizic în conformitate cu ceea ce gândim și experimentăm. Teoria ”neuroplastiei dependente de experiență” se bazează pe faptul că neuronii gândurilor negative au tendința să devină extrem de sensibili. ”Creierul prinde forma propriilor idei ale minții”, este de părere doctorul Hanson.
Deși creierul încearcă să mențină gândirea negativă, există totuși o cale prin care îl putem deturna. Cel mai simplu mod prin care putem depăși astfel de experiențe este să ne angajăm în activități care să ne ocupe în întregime gândirea. Un puzzle, integrame, rebus sau alte activități cognitive ajută creierul să spargă tiparele distructive. Meditația este un alt mod prin care putem scăpa de gândirea negativă și prin care ne putem relaxa mintea.