Denumirea zilelor săptămânii are originea în Egiptul Antic și Babilon, unde fiecare zi era dedicată unui zeu.
În limba română, numele zilelor săptămânii provin din limba latină denumind planete, astfel Luni este ziua Lunii, Marți este ziua lui Marte, Miercuri este ziua lui Mercur, Joi este ziua lui Jupiter, Vineri este ziua lui Venus, Sâmbătă este ziua lui Saturn și Duminică este ziua Soarelui.
Tradițiile creștine, musulmane și evreiești numesc Duminică prima zi a săptămânii, ziua Soarelui. Duminică a devenit cu timpul, ziua Domnului pentru țările creștine. Limbile germanice încă numesc Dumincă ziua Soarelui (Sunday, Sonntag).
În antichitate se credea că planetele guvernează orele zilei. Atunci astronomii credeau că există șapte planete în ordinea măsurată de la Pământ: Luna, Mercur, Venus, Soare, Marte, Jupiter și Saturn. Astronomii credeau că prima oră a zilei este guvernată de Saturn (ora 8), a doua Jupiter, a treia Marte și așa mai departe până la ora 24.
Fiecare zi era guvernată de planeta care guverna și prima oră a zilei. Deci, s-a ajuns ca prima zi să fie a Saturnului, a doua zi (peste 25 de ore) era cea a Soarelui, următoarea 25-a ora aducea ziua Lunii, următoarea ziua lui Marte, următoarea cea a lui Mercur, Jupiter și Venus.