Care este diferenţa dintre oţet şi acid acetic alimentar

.

Oferta de oțet din magazine este atât de variată, încât găsim azi tot felul de sortimente cu arome și concentrații diferite. Pe unele sticle vedem menționat acid acetic alimentar, pe altele oțet alb, oțet din vin sau oțet din alcool alb. Iată ce diferență este dintre oțet și acid acetic și ce înseamnă oțetul din vin sau oțetul din alcool.

Citește cu atenție eticheta, când vrei să cumperi o sticlă de oțet. Sunt sortimente variate și poți găsi deopotrivă oțet aromat pentru salată, oțet bun de murături sau oțet pentru menaj, care este mult mai concentrat decât oțetul alimentar. Pentru a înțelege mai bine rolul fiecărui sortiment, este bine să cunoști în primul rând cum se face oțetul și care este diferența dintre oțet și acid acetic.

Oțetul, fabricat de mii de ani

Cele mai vechi însemnări despre oțet au peste 5.000 de ani și provin din Vechiul Babilon. Aici oțetul se făcea din curmale și din smochine lăsate la fermentat.

În Mesopotomia, apoi în China antică sau în străvechiul Egipt, oțetul era un produs rar, folosit mai ales pentru probleme de sănătate sau pentru condimentarea unor preparate din carne.

Oțetul a fost descoperit, probabil, cam în același timp cu alcoolul. La fel ca și alcoolul, oțetul poate fi făcut aproape din orice ingredient care fermentează.

Există diverse tipuri de oțet din fructe, din cereale sau din trestie de zahăr, în general din ingrediente care conțin zahăr și fermentează.

Cum se obține oțetul

Oțetul obținut din ingrediente 100% naturale este mai aromat și mai scump. El este în general folosit în bucătărie la sosuri, ciorbe, salate sau murături. Cea mai mare parte a oțetului din comerț este obținut din alcool sau din acid acetic sintetic, extras din metanol. Acest tip de oțet este recomandat mai mult pentru menaj. Dar hai să vedem cum se obține de fapt oțetul și ce diferență este între oțet și acid acetic alimentar.

Tehnica de fabricare a oțetului este străveche și foarte simplă, similară cu cea a obținerii alcoolului. Oțet se poate face din orice fructe sau ingrediente naturale care conțin zahăr. Spre exemplu, cele mai populare sortimente de oțet sunt cele obținute din struguri sau din mere care sunt zdrobite și lăsate la fermentat, în anumite condiții de temperatură.

În primă fază se obține alcool, apoi fermentația este continuată prin adăugarea de bacterii acetice pentru a obține acidul acetic.

Materiile prime din care se poate obține acidul acetic sunt:

  • Vinurile – în special cele albe, cu o tărie alcoolică între 7 și 9%;
  • Cidrul – obținut din mere fermentate;
  • Sucurile de fructe lăsate la fermentat (cum sunt cele de mere sau de rodii)
  • Alcoolul etilic rafinat
  • Malțul și plămada din malț lăsată la fermentat
  • Alcoolul de orez (în special în Asia)

În aceste materii prime sunt adăugate bacterii acetice (acetobacter) care continuă fermentația timp de 3 – 4 săptămâni. Ulterior, acidul acetic este filtrat, pasteurizat și cupajat.

Acidul acetic sintetic se obține din alcool etilic prin procese chimice cum ar fi oxidarea etanolului. De aceea, este bine să citești cu atenție eticheta sticlei de oțet și să alegi un oțet din ingrediente naturale pentru salate și pentru preparatele din bucătărie și un oțet din alcool pentru menaj.

Cum faci diferența dintre oțet și acid acetic

Cel mai răspândit oțet pentru gătit este oțetul din vin alb. În general, trebuie să știi că oțetul de calitate este cel din vin alb sau din malț. Conform normelor europene, oțetul din vin alb trebuie să aibă o aciditate minimă de 6 g/100 ml, iar conținutul de etanol (alcool) să fie sub 1,5%. În țările în care cultura viei este redusă, se obține în general oțet din malț sau din etanol.

Oțetul pe care îl folosim la gătit nu este același lucru cu acidul acetic. Chiar dacă este numit uneori acid acetic alimentar, trebuie să știi că oțetul este de fapt acid acetic diluat cu apă, astfel încât concentrația de acid acetic să fie cuprinsă între 5 – 10%.

Așadar, diferența dintre oțet și acid acetic o reprezintă diluția cu apă. Concentrația oțetului pentru consum trebuie să fie de 5 – 8% acid acetic și restul apă. Oțetul pentru menaj este mai concentrat și este obținut doar din alcool.

Acid acetic alimentar și acid acetic anhidru

Oțetul pentru consum este adesea denumit acid acetic alimentar, deoarece acidul acetic este diluat cu apă și este considerat sigur pentru consum.

În farmacii poți găsi și acid acetic anhidru sau acid acetic glacial, care este un acid acetic pur, nediluat cu apă. În formulă pură, acidul acetic anhidru (adică fără apă n.r.) este folosit pentru tratamentul verucilor, dar numai la indicația medicului, deoarece el este puternic coroziv și atacă pielea.

Trebuie să ai grijă să nu folosești acidul acetic anhidru pentru orice altă afecțiune a pielii, fără indicația medicului, deoarece procoacă iritații puternice.

Oțetul alimentar versus oțetul de menaj

Oțetul pentru consum de calitate trebuie să fie obținut din ingrediente naturale, din cereale sau fructe fermentate. Oțetul alimentar are o concentrație de acid acetic cuprinsă între 5 și 8% și se recomandă să fie diluat cu apă, ulei sau sucuri de fructe pentru consum.

Oțetul pentru menaj se fabrică din alcool sintetic sau etanol și poate avea o concentrație de 10 – 14%. Oțetul pentru menaj nu este recomandat pentru consum, deoarece poate produce iritații grave ale mucoasei și stomacului.

Oțetul concentrat din alcool se folosește doar pentru curățenie. Este o soluție excelentă pentru a igieniza baia și bucătăria, frigiderul, cuptorul, congelatorul, dar și podelele din gresie. El redă strălucirea ferestrelor și a oglinzilor, dar principala calitate este aceea de a distruge un număr mare de bacterii și mucegaiuri din casă.

Cât de bun este oțetul pentru sănătate

Care este diferenţa dintre oţet şi acid acetic alimentar

Consumat în cantități mici, diluat cu apă sau cu suc de lămâie, combinat cu ulei, adăugat în salate și sosuri sau ciorbe, oțetul are beneficiile lui pentru sănătate.

Mai multe studii au demonstrat că el poate reduce grăsimile și concentrația de zahăr din sânge, protejează inima, te ajută să slăbești și stimulează digestia. Oțetul consumat în salate poate contribui la echilibrarea pH-ului stomacului și la reducerea simptomelor de arsuri la stomac sau de indigestie.

Dar trebuie consumat cu moderație, deoarece oțetul poate produce arsuri și inflamații grave dacă nu este corect administrat.

Oțetul conține anumite minerale și vitamine, în funcție de ingredientele din care este făcut, dar și zahăr. În ceea ce privește caloriile, oțetul alimentar conține între 18 și 20 de calorii la 100 ml și aproximativ 1 gram de zahăr.

Cele mai apreciate sortimente de oțet

Oțetul din vin alb sau roșu

Se obține prin fermentarea vinului, iar alcoolul etilic se transformă în acid acetic. Oțetul din vin, alb sau roșu, conține săruri minerale de fosfor, magneziu și calciu, precum și aminoacizi care stimulează imunitatea organismului. Este folosit la murături și salate, în cantitate redusă, dar și ca dezinfectant pentru piele, pentru vesela din bucătărie sau pentru curățenia frigiderului. Este un produs ieftin și versatil în casă.

Oțetul de mere

Se obține din fermentarea cidrului de mere, este mai aromat și mai blând decât oțetul din vin. Se folosește îndeosebi pentru salate și pentru marinate, dar și pentru curățenie, dezinfectare sau pentru frumusețea părului. Oțetul din mere reduce nivelul de colesterol, stimulează imunitatea, previne retenția de apă și acționează ca un antibiotic slab.

Oțetul balsamic

Este obținut prin fierberea și fermentarea mustului din struguri dulci, iar cele mai apreciate soiuri sunt cele din regiunea de baștină și anume Modena, Italia. Este un oțet dens, opac, de culoare închisă și cu o aromă intensă pe care o capătă de obicei de la lemnul butoaielor în care fermentează. Este considerat mult mai sănătos pentru organism și este recomandat în special pentru salate, fie ele din legume sau din fructe, în combinație cu brânzeturi și carne.

Oțetul de orez

Are un gust mai dulce față de oțetul din vin sau față de oțetul balsamic. Se folosește la gătit, pentru a frăgezi carnea, dar și la salate sau marinate. Este excelent pentru sosurile de friptură și are certe calități medicinale, deși nu este la fel de bogat în minerale și aminoacizi precum oțetul balsamic. Este unul dintre oțeturile bune pentru preparatele de pește și fructe de mare, după rețetețe bucătăriei orientale.

Oțetul din malț

Este făcut din orz, mai bine zis din sucul de orz fermentat, așa cum se fac anumite tipuri de bere. Prin fermentare, amidonul din orz se descompune în maltoză, iar prin fermentarea acetică, etanolul se transformă în acid acetic. Oțetul din malț are o concentrație de 5% și este folosit adesea în bucătăria britanică și americană.

Oțetul de malț poate fi un înlocuitor perfect pentru sosurile bogate în grăsimi saturate cum ar fi sosul tartar, sosul de roșii sau maioneza. El este folosit în special pentru a condimenta alimentele grase, cartofii prăjiți, peștele prăjit, celebra combinație fish and chips, dar și pentru a pune la murat ceapa.   

Oțetul de trandafiri

Petalele de trandafiri de dulceață, foarte proaspete și culese dimineața devreme, se pun la macerat în oțet de vin alb de bună calitate. După câteva săptămâni, se obține oțetul de trandafiri cu un parfum delicat și apreciat nu doar în bucătărie, dar și în cosmetică. Este potrivit pentru salatatele ușoare din legume, dar poate fi folosit și pentru ten sau pentru păr, pentru probleme digestive ușoare sau pentru dureri de cap.

Oțetul de rodii

Este un oțet foarte apreciat în bucătăria mediteraneeană și se obține prin fermentarea sucului de rodii. Are o culoare roșie-trandafirie foarte apetisantă, un gust acrișor și fructat și se recomandă pentru salate, dar se recomandă și în anumite cure de slăbire deoarece reduce cantitatea de grăsimi și zaharuri din sânge.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton