Alonso Cueto – revelaţiile trecutului asumat

29.12.2011, 16:01.

Născut în Lima, Peru, Alonso Cueto, în vârstă de 56 de ani, a obţinut în 2005, pentru „Ora albastră“, premiul Herralde de Novela.
Eşti responsabil pentru un gest ce nu a fost în puterea ta? Împăcarea cu propria istorie este un proces dificil, mai ales în Peru, unde trecutul încărcat de războaie planează încă asupra tuturor.

Este Peru o societate foarte complicată?
Este o societate foarte stratificată, un mix de naţionalităţi. În astfel de societăţi există tendinţa de a te izola
într-un anumit grup. Acest lucru se întâmplă şi cu personajul meu, Adrian. Dar realitatea îi bate la uşă şi realizează că este şi el parte din lume…

Peru şi România se aseamănă?
Peru şi România sunt la fel, prin istoria lor. Este un privilegiu să fii scriitor peruvian, la fel cum este să fii scriitor român, pentru că vii dintr-o ţară a conflictelor. Conflictele sunt prima sursă a unui roman.

Aşa explicăm de ce Peru a dat mulţi scriitori mari?
Exact, pentru că avem o societate foarte fracturată. O ţară traumatizată.

După 2 soții, acum se iubește cu un bărbat! Cum i-au surprins fotografii pe cei doi. Imaginile fac înconjurul internetului / FOTO

Recomandarea zilei

Cum a fost să renunţi la jurnalism ca să scrii „Ora …“?
Financiar vorbind, a fost o decizie foarte iresponsabilă! Soţia mea, singura persoană care conta, m-a susţinut.

Nu mulţi şi-ar fi asumat o astfel de decizie….
Oamenii îşi urăsc joburile, căsniciile… Nu acţionează pentru că frica este una dintre pa-siunile dominante. Îşi irosesc o viaţă plină de împliniri spirituale ca să îşi păstreze lanţurile. Le preferă decât să fie singuri în săl-băticie. Pasiunea fricii te paralizează.

Și-a înșelat soția și a făcut un copil cu altă femeie! Scandalul anului în showbiz! Avea cea mai frumoasă familie și 3 fetițe!

Recomandarea zilei

Suferinţa este inspiraţională?
Până la un anumit punct şi doar distanţându-te de ea. Suferinţa foarte intensă te imobilizează. Ai remarcat că atunci când întrebi pe cineva ce face şi îţi spune „bine“ nu mai e nimic de zis? Dar dacă răspunde „rău“… Acolo ai o poveste. Poveştile vin din frustrări, din singurătate…

Din sentimentul de vină, cum se întâmplă în „Ora albastră“?
În roman, vina este resimţită ca un regret pentru un gest făcut de altcineva. Iar personajul are şansa de a face ceva constructiv cu acest sentiment.

Să învăţăm să facem din ceva traumatizant ceva pozitiv?
Într-adevăr. Şi, în plus, să înţelegi că ai responsabilitate faţă de orice se întâmplă în jurul tău. Totul are de-a face cu tine. Suntem cu toţii interconectaţi. Soarta lumii va fi soarta noastră! Nu puteam scăpa de asta.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro