Cărţile sunt un izvor nesecat de cunoaştere, doar că nu toţi scriitorii care s-au aşezat la masa de scris s-au ghidat după acest principiu. Iar autorii de cărţi automotivaţionale, ...care ar trebui să te înveţe ceva, clachează lamentabil.Iată cum te învaţă cărţile de autoapărare de mai jos să te aperi în situaţii periculoase.Autoapărare: Arta feminină în intuiţia alegerilor şi autoprotejării - Debbie LeungDupă titlu, care sună la fel de prost ca în engleză - "The Womanly Art of Self Care Intuition and Choice" -, pare să fie mai degrabă un tratat despre cum să previi depresia sau vreo iritaţie provocată de autobronzant. Totuşi, dacă ai răbdare să o răsfoieşti, Debbie Leung a strecurat câteva filosofii esenţiale în ghidul său de autoapărare. Una dintre ele este că atunci când cineva învaţă karate începe să îi vadă pe toţi ceilalţi, chiar şi pe instructor, posibili infractori gata să atenteze la viaţa lor.Dincolo de această interpretate realistă până la urmă, dar care poate fi asociată şi cu o uşoară paranoia, autoarea redă tot felul de statistici despre riscul de a fi împuşcat pe stradă sau posibilitatea să îţi cadă o cărămidă în cap când mergi pe stradă. Dar găseşti şi tehnici cruciale cu care să te aperi. Un exemplu ilustrat în pozele din carte este reprezentat de o cucoană care ţipă la ginecologul ei, evident, un posibil violator.Autoapărarea pentru femei - Willy Cahill"Self-Defense for Women" scrisă din perspectiva unui bărbat ar fi putut să te înveţe destule metode inteligente despre cum să îl prinzi dacă te înşală sau când minte, spre exemplu. Dar, Willy Cahill a vrut să înveţe femeile cum să se apere fizic de forţa masculină, ceea ce ar fi putut să fie un lucru de asemenea lăudabil.Numai că Willy Cahill dă cu bâta în baltă din prima, susţinând că femeile, oricât s-ar antrena, nu vor vor avea niciodată forţa să caftească pe cineva vreodată... Atunci, care este scopul cărţii, Willy?Totuşi, în calitate de antrenor de karate, autorul ne mai lasă o speranţă. În toate cele 95 de pagini ale ghidului, acesta ne învaţă, din experienţa proprie, cum să distrugem organe reproducătoare masculine. "Cum să ripostezi şi să învingi: Bucuria autoapărării" - Judith FeinDacă ceilalţi autori au demonstrat câteva lecţii de karate în lucrările lor, Judith Fein îşi concentrează paranoia într-un ghid al bunelor maniere, plecând de la ideea că dacă nu deranjezi pe nimeni, nu rişti să fii atacată. Iată câteva sfaturi pe care le găseşti în "How to Fight Back and Win: The Joy of Self-Defense": nu folosi niciodată ATM-ul - poţi solicita angajatorului bonuri de masă -, nu asculta niciodată radio la volum mare ca să nu distragi atenţia infractorilor, în autobuz, priveşte încruntat ca să arăţi hoţilor că ştii de prezenţa lor. O altă idee genială pe care, cu siguranţă, n-o găseşti în celelalte manuale, este îngreunarea genţii. Chiar aşa, te-ai gândit că dacă mai încarci geanta cu nişte farduri şi rujuri, măcar cu 18% din greutatea ei normală, hoţul îşi va fractura mâna când va smulge poşeta de pe umărul tău....?Judith Fein te asigură că da. Vezi pe pagina următoare ce tehnici te mai învaţă cărţile de autoapărare. În aşteptarea atacului - Lt. Jim Bullard"Looking Forward to Being Attacked" este o carte serioasă, scrisă de locotenentul Jim Bullard, prin urmare ghidul său este unul eficient, inspirat fiind din tehnici milităreşti. Cartea este publicată în anul 1977, aşa că s-ar putea să fie în urmă cu figurile din "Ultimul războinic al aerului", aşa cum sunt şi pozele de pe copertă: un vânzător de banane, o femeie care tunde iarba, alta în laborator, ipostaze în care vulnerabilitatea femeii este extremă. Făcând abstracţie de copertă, locotenentul explică mai pe larg în carte. După cum spune şi titlul, fostul poliţist sfătuieşte femeile să îşi schimbe atitudinea ca să aibă prilejul să se "bucure" de defensiva unui atac. Nu este nimic exagerat în ce zice locotenentul. Dacă ai văzut filme americane cu poliţişti mai violenţi decât infractorii, îţi dai seama că autorul are dreptate. Iată şi un mic exemplu de autoapărare în faţa unui necunoscut: Dacă te afli într-o biserică şi enoriaşul de lângă tine îţi pune mâna pe picior, un pix ţi-ar fi de mare ajutor, dacă te asiguri că nu ţi-l înfigi în picior. Tot el sfătuieşte ca atunci când eşti atacată în parcare să scoţi ochii atacatorului cu cheile de la maşină sau să îi înfigi un creion în gât. La fel poţi proceda şi în cazul stomatologului pe care îl poţi strangula cu degetele în stilul shotokan.De la frică la furie: Manual de autoapărare pentru femei - Py BatemanPy Bateman marşează tot pe tehnica shotokan în cartea sa "Fear Into Anger: A Manual of Self Defense for Women", publicată în 1978. Ca toate celelalte ghiduri, filosofia cărţii constă să te lupţi cu orice infractor, răpitor, violator prin aruncarea de pumni, tehnică de apărare care te va asigura că eşti capabilă să lupţi chiar şi împotriva mai multor răufăcători în acelaşi timp. Singura problemă care ar putea să apară este că ţi-ai putea agăţa pumnul în ceva.Dar probabilitatea este mică, pentru că în principiu, experta în karate te învaţă o singură figură, dar bună: un pumn în faţă şi două picioare în zona cervicală ca să îl cocoşezi pe nelegiuit şi, desigur, lovitura fatală, ca să îi privezi pe aceştia de urmaşi. Cărţile pot fi cumpărate de pe Amazon.com.Foto: Shutterstock