Ce țări au ieșire la Marea Neagră

Șase țări au ieșire la Marea Neagră, o parte dintre ele pe continentul european, iar o parte pe continentul asiatic. Chiar dacă nu are o suprafață impresionantă, marea noastră are caracteristicile ei unice și este de o bogăție inestimabilă pentru statele care au ieșire la Marea Neagră.

Cuprins

1 Suprafața Mării Negre și legătura cu Oceanul Planetar
2 Ce fluvii și ape se revarsă în Marea Neagră
- 2.1 Fluviul ascuns pe fundul mării
3 Ce țări au ieșire la Marea Neagră
4 Cum și-a căpătat numele Marea Neagră
5 Golfuri și insule din Marea Neagră

Vechiul Pont Euxin, Marea Neagră se întinde în bazinul pontic, situat între Europa și Asia. Doar șase țări au ieșire la Marea Neagră, România fiind privilegiată între ele nu prin lungimea țărmului, ci prin Delta Dunării, rezervația bogată pe care Dunărea a creat-o la vărsarea în Marea Neagră.

Suprafața Mării Negre și legătura cu Oceanul Planetar

Marea noastră are o suprafață destul de modestă, de numai 423.488 de kilometri pătrați. Este una dintre țările mici ale lumii și este o mare continentală, interioară, care este asociată Oceanului Atlantic.

Ea are legătură cu alte patru mări din vecinătate. Prin strâmtoarea Kerci, Marea Neagră este legată de Marea Azov, prin Bosfor, este legată de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele comunică cu Marea Egee și ca atare cu Marea Mediterană.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Dispunerea circulară a surselor de apă și existența unei singure legături externe – prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele – cu Oceanul planetar, alături de încălzirea relativ moderată a apei de către Soare, Marea Neagră este aproape lipsită de curenți marini verticali. Marea Neagră este străbătută mai mult de curenți orizontali pe un imens traseu circular împotriva sensului acelor de ceasornic.

Datorită faptului că intensitatea curenților este mai mare pe orizontală, iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot apărea valuri care pot atinge cinci până la zece metri înălțime.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Mareele Mării Negre (mișcarea oscilatorie zilnică de înaintare și retragere a apelor de la țărm) sunt și ele de mică amplitudine, de numai 10 – 12 centimetri, aproape insensizabile de către turiști. Iar acest lucru se datorează tot faptului că Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar printr-o singură ieșire, prin strâmtoarea Dardanele.

Conform Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Portul Constanţa, fluxul mării are loc la orele 6:00 dimineața şi 18:00 după amiaza, în timp ce refluxul se produce la orele 12:00 şi 24:00.

Ce fluvii și ape se revarsă în Marea Neagră

Marea Neagră primește un volum destul de mare de ape dulci de la râurile și fluviile care se revarsă în ea. În zona europeană principalele fluvii care ajung în Pontul Euxin sunt:

Casimcea,
Dunărea,
Nistrul,
Niprul,
Bugul și
Kubanul.

În Asia Mică principalele ape care se varsă în Marea Neagră sunt

Scaria,
Enige,
Câzâl-Irmac și
Ieșil-Irmac.

Alte ape importante care care se varsă în Marea Neagră sunt Cioruhul în Armenia, Rionul în Georgia, Provadia și Camcia în Bulgaria. Un aport mare de ape este primit de Marea Neagră de la Don, prin intermediul Mării Azov.

Fluviul ascuns pe fundul mării

Toate aceste ape sunt ape de suprafață, dar Marea Neagră prezintă o curiozitate rar întâlnită. Ea este alimentată și de un fluviu subteran, care aduce ape foarte sărate și încărcate de sedimente și nisip din Marea Mediterană.

Dacă ar fi existat pe uscat, oamenii de ştiinţă estimează că ar fi fost al şaselea fluviu ca mărime de pe Terra, din punct de vedere al debitului. Este de 350 de ori mai mare ca Tamisa şi este singurul fluviu subacvatic activ descoperit până acum în Europa.

El porneşte din Marea Mediterană, trece pe sub strâmtoarea Bosfor şi se „varsă” în straturile de nisip de pe fundul Mării Negre.

Ce țări au ieșire la Marea Neagră

Pontul Euxin are șase state riverane. Dar numai România se bucură de cea mai mare bogăție care se găsește la țărmurile mării și anume Delta fluviului Dunărea, unul dintre cele mai frumoase și bogate fluvii care adună apele mai multor afluenți din Europa.

Țărmurile Mării Negre au fost locuite din cele mai vechi timpuri, aici dezvoltându-se colonii bogate, cetăți și așezări puternice de pescari, meșteșugari și comercianți. Și în prezent Marea Neagră este un pion valoros pentru economia Europei și pentru dezvoltarea țărilor cu care se învecinează. Ea reprezintă o sursă importantă pentru industria peștelui, pentru comerț, pentru industria navală și pentru turism.

Iată ce țări au ieșire la Marea Neagră în funcție de lungimea țărmului.

Turcia

Turcia se bucură de cel mai lung țărm la Marea Neagră, de aproximativ 1.550 de kilometri. Datorită faptului că cea mai mare parte a Turciei se află pe continentul asiatic, Marea Neagră face astfel o legătură maritimă între Europa și Asia, prin Turcia.

Principalele orașe la Marea Neagră din Turcia sunt Samsun și Trabzon, iar Istanbulul, care este capitala Turciei, este port la Marea Marmara, dar este legat de Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor.

Ucraina

Vecina noastră din est avea o coastă la Marea Neagră care măsura aproximativ 1.064 de kilometri, al doilea litoral ca mărime la Marea Neagră după cel al Turciei.

Principalele orașe la Marea Neagră din Ucraina sunt Odessa, Sevastopol și Kerch. Ucraina are și o serie de porturi importante la Marea Neagră, inclusiv Odessa, care este cel mai mare port al țării.

Dar situația s-a schimbat în ultimii ani. Lungimea coastei de 1.064 de kilometri era informația oficială înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei (din 24 februarie 2022). În prezent, din cauza faptului că Rusia a anexat Crimeea (2014), care se află între Marea Neagră și Marea Azov, precum și un teritoriu vecin cu această insulă, ieșirea Ucrainei la Marea Neagră este mult mai redusă.

Rusia

Țara care are acum a treia parte din coasta Mării Negre ca lungime este Rusia, mai ales după anexarea peninsulei Crimeea. După dezmembrarea URSS, Rusia avea o coastă cu o lungime de 400 de kilometri, iar principalele orașe port erau Novorossiysk, Sochi și Tuapse.

În prezent, ieșirea Rusiei la Marea Neagră s-a lărgit, mai ales datorită peninsulei Crimeea, și cuprinde orașul port Kerch care aparținea Ucrainei.

Bulgaria

Cea de a patra țară din punct de vedere al țărmului, în topul țărilor care au ieșire la Marea Neagră este Bulgaria. Vecinii noștri din sud au o coastă de mare de aproximativ 354 de kilometri.

Principalele orașe de pe coasta bulgară sunt Varna și Burgas, ambele fiind orașe port și centre importante pentru dezvoltarea industriei maritime și a turismului în această țară. Bulgaria are de asemenea o salbă de stațiuni bine dezvoltate pe țărmul Mării Negre începând cu orașul Balcic până la granița cu Turcia.

Georgia

Penultima țară din topul statelor care au ieșire la Marea Neagră, din punct de vedere al lungimii coastei, este Georgia. Acest stat european tânăr are o coastă de 310 kilometri, iar principalele orașe-port sunt Batumi și Poti.

România

Aflată în coada clasamentului, România nu are o ieșire la Marea Neagră prea generoasă. Noi beneficiem numai de 245 de kilometri de coastă, dar fiecare părticică este valorificată.

România nu mai are zone sălbatice pe coasta Mării Negre. În partea de nord se întinde rezervația biosferei Delta Dunării, iar principalele orașe aici sunt Sulina și Sfântul Gheorghe. Aproximativ la mijlocul coastei maritime se află Constanța, cel mai mare oraș românesc de la Marea Neagră și totodată cel mai mare port românesc. Spre sud, după Constanța, începe salba de stațiuni dintre care Eforie Nord și Mangalia sunt cele mai importante. Ultima localitate aflată pe coasta Mării Negre, la granița cu Bulgaria, este 2 Mai, renumită pentru plaja ei liberă, pentru terasele și concertele care atrag aici tinerii în sezonul estival.

Cum și-a căpătat numele Marea Neagră

Locuitorii din toate statele riverane o cunosc azi sub numele de Marea Neagră, nume pe care se pare că l-a căpătat de la turci. În limba turcă, Marea Neagră este numită Kara Deniz, termenul kara denumind culoarea neagră. Turcii asociau pe vremuri nordul cu întunericul și culoarea neagră. Marea noastră fiind la nord de teritoriile ocupate de ei, a devenit Kara Deniz, marea neagră de la nord. Spre deosebire, Marea Mediterană este Ak Deniz, Marea din sud.

Chiar dacă azi o numim cu toții Marea Neagră, se pare că primul ei nume a fost Marea Axania (Albastru închis) și a fost dat de cimerieni, cei care au populat prima dată țărmurile acestei mări. Grecii antici care au poposit ulterior pe malurile ei au preluat numele și i-au spus Pontus Euxinus, adică marea primitoare, deoarece apele Mării Negre erau destul de liniștite.

În Imperiul Roman de Răsărit i se spunea Marea cea mare, Megali Thalassa, genovezii o numeau Mare Maggiore, iar bulgarii o numeau Marea Oarbă.

Golfuri și insule din Marea Neagră

Marea Neagră face legătura între Europa și Asia. Granița stabilită de geografi între cele două continente, pe Caucaz și strâmtoarea Bosfor taie această mare în două părți inegale, cea mai mare parte fiind europeană.

Marea Neagră are foarte puține insule spre deosebire de alte mări ale lumii. Totodată Marea Neagră are un țărm puțin dantelat și sălbatic.

Cele mai importante insule sunt Insula Șerpilor (Ucraina) și cele formate de Dunăre, dincolo de vărsare, ca Insula Sacalinul Mare (România).

Cea mai importantă peninsulă este Peninsula Crimeea (Rusia), „împărțită” cu Marea Azov.

Golfurile Mării Negre sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (așa cum este Golful Burgas (Bulgaria), Golful Varna (Bulgaria), Golful Sinop (Turcia) sau Golful Samsun (Turcia), fie separate de larg de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și transformate astfel în limane (de exemplu Limanele Dobrogene sau Limanul Nistrului).

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro