Situată la poalele munţilor Gutâi, Săpânţa a devenit cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate, prin Cimitirul Vesel din Sapanta. Aşa că, dacă plănuieşti să treci prin Maramureş, neapărat fă un popas şi în Săpânţa.
Denumit şi tărâmul lucrurilor simple, Maramureşul te invită la o întoarcere în timp, acolo unde modernismul n-a apucat să-şi pună amprenta. Totodată, vei fi uimită de trăinicia vieţii rurale tradiţionale şi a folclorului, desprinse parcă din poveştile bunicilor. Pentru „moroşeni”, timpul parcă a stat în loc, iar viaţa lor se desfăşoară după aceleaşi obiceiuri moştenite din moşi-strămoşi. Asta vei găsi şi în Săpânţa de îndată ce vei pune piciorul pe pământul culorilor şi al bunei-dispoziţii. Locuitorii, oameni primitori, vor ştii exact ce să-ţi arate mai întâi în comuna lor.
Cimitirul vesel, emblema localităţii
Astfel, înainte de toate, te vor duce la deja cunoscutul Cimitir Vesel, creat de sculptorul Stan Ioan Pătraş. Numele îi vine de la multitudinea de cruci multicolore şi de la poeziile satirice şi epitafele inscripţionate pe cruci. Aşa se face că e aproape imposibil să ieşi din cimitir trist, fără să nu fi schiţat nici măcar un zâmbet, având în vedere versurile amuzante ce sunt scrise pe cruci. Epitafurile sunt sincere, spontane şi reprezintă mesajele adresate de persoana decedată celor care trăiesc. Fiecare poem conţine numele celui decedat, precum şi un aspect esenţial din viaţa respectivei persoane. În plus, culorile folosite sunt vii, iar desenele nu te duc deloc cu gândul la un eveniment sobru, trist.
Bisericile, cartea de vizită a Săpânţei
Şi cum nu se putea să pleci din localitate fără să vizitezi măcar o biserică din lemn, veche de sute de ani, atunci cel mai indicat ar fi să poposeşti la mănăstirea Săpânţa-Peri. Aceasta este cea mai înaltă biserică de lemn din lume şi măsoară 78 de metri înălţime. Totodată, trebuie să ştii că ea este funcţională, slujbele de duminică dimineaţa ţinându-se aici.